Ca să înţelegem de ce este greu de finalizat, în plenitudinea lui, dosarul penal FRAUDA EADS deschis de DNA şi instrumentat de procurorul Mihaela Moraru Iorga, vă ofer câteva date şi nume legate de viaţa tumultuoasă a conglomeratului fraco-germano-spaniol care avea încasări în 2007 de peste 45 de miliarde de euro – cât bugetul României pe 2014! Astăzi, un episod din vara lui 2007, cu doi actori principali greu de ucis: preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel. În rolul secund, Arnaud Lagardère, patronul gigantului militar şi mass-media Lagardère.
Desfiinţarea conducerii bicefale
În iulie 2007, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au avut o dispută extrem de dură pe tema şefiei European Aeronautic Defense & Space – EADS. Practic, bătălia avea drept subiect renunţarea la structura dual-management care se perpetua din 2000, de la înfinţarea EADS, şi care mai mult încurca decât rezolva problemele generate de producţia de avioane AIRBUS 380 – divizia care pompa în EADS 60% din volumul financiar.
Înainte de a intra în subiect, vă reamintesc că în 2007, interesele Franţei şi Germaniei în EADS erau imense şi echilibrate ca forţă de decizie. Statul francez şi Lagardère controlau un pachet de acţiuni de 22,5%, în timp ce statul german, prin DaimlerChrysler, deţinea 15% din acţiuni dar avea drept de vot de… 22,5%.
Ce s-a întâmplat în vara lui 2007? Sarkozy a venit cu ideea ca francezul Louis Gallois, directorul executiv şi co-şef al EADS dar şi director executiv al Airbus, să fie uns director general al EADS, în timp ce omologul său german de la acea dată, Thomas Enders, să demisioneze. (Thomas Enders este un personaj de o importanţă colosală în multe afaceri cu capital nemţesc și artizanul EADS). Simultan cu numirea lui Gallois, germanul Rüdiger Grube să fie numit preşedinte unic al grupului. La data negocierilor, Grube împărţea preşedinţia grupului cu Arnaud Lagardère, proprietarul Grupului Lagardère care mai deţinea în acea perioadă 7,5 % din EADS.
În 7 iulie 2007, preşedintele Sarkozy s-a arătat extrem de dornic de a ajunge la un acord cu cancelarul german, Angela Merkel, pentru ca în 16 iulie, la Toulouse, Franţa, să se parafeze documentul care să pună capăt conducerii bicefale la EADS.
Trocul politic traversează linia financiară
Aşa se face că, pe 16 iulie 2007, în imensa sală de asamblare a avioanele AIRBUS 380, din Toulouse, Nicolas Sarkozy, având-o alături pe Angela Merkel, a declarat: “Este o zi mare pentru EADS, o zi mare pentru axa franco-germană… Airbus şi EADS sunt societăţi pe acţiuni care au nevoie să fie gestionate ca şi companii, nu ca organizaţiile internaţionale.”
Acordul dintre Sarkozy şi Merkel prevedea ca Louis Gallois, la aceea dată directorul executiv şi co-şeful francez al EADS dar şi director executiv al Airbus, să devină unicul director executiv al EADS, în timp ce fostul său omologul german, Thomas Enders, să preia funcţia de şef suprem al diviziei Airbus.
La rândul lui, Arnaud Lagardère, co-preşedintele francez al grupului la acea dată, a fost de acord să renunţe la post în favoarea omologul său german, Rüdiger Grube. Aşa s-a încheia o perioadă de 7 ani de conducere bicefală a concernului EADS şi a început era unicului “head”. Acum, prin intermediul lui Louis Gallois, Sarkozy spera ca DRENUL banilor obţinuţi din afacerile ilegale administrate EADS în colaborare cu alte guverne europene să ajungă la Château de Versailles şi nu la Bundeskanzler der Bundesrepublik.
Reamintesc, în 2007, Frauda EADS împlinise trei ani de jaf din banul public autohton, banii care au ajuns atât în buzunarele unor politicieni români cât și a unor „cetățeni de bine” din Germania și Franța! Aici, detalii pe larg despre Frauda EADS…
Informaţii din spatele uşilor închise
Ca să înţelegeţi şi mai bine dedesubturile afacerii EADS, iată câteva date din culisele bătăliei dintre Sarkozy şi Merkel – din surse deshise americane.
Pentru a obţine conducerea EADS în favoarea protejatul său Louis Gallois, preşedintele Nicolas Sarkozy a trebuit să-l convingă pe Arnaud Lagardère, prietenul său personal şi susţinătorul financiar în campaniile electorale alături de concernul ALCATEL, să demisioneze în favoarea omologului său german, Grube.
Ei bine, iniţial Lagardère s-a opus, probabil enervat de faptului că în urmă cu un an, în 2006, la sugestia lui Sarkozy a renunţat la 7,5% din procentul de 15% din acţiunile deţinute la EADS. Aici trebuie spus că Nicolas Sarkozy i-a promis lui Arnaud Lagardère că îi va găsi cumpărător şi pentru “restul” de 7,5%, fapt care nu s-a mai întâmplat. De aici nervozitatea îndreptăţită al lui Lagardère în perioada negocierilor – sau pervesiunea franceză în sublimul ei.
Constrâns de refuzul “patronului” Arnaud Lagardère, “angajatul” Nicolas Sarkozy a sunat-o pe Angela Merkel, duminică seara (15 iulie 2007), cu următoarea propunere: funcţia de director general Airbus să fie deţinută, prin rotaţie, o dată la 5 ani de francezi şi germani.
Astfel, în scenariul lui Sarkozy, Lagardère, care îşi păstra un loc în Consiliul EADS, urma ca în 2012 să devină preşedintele grupului, în timp ce funcţia de directorul general EADS să ajungă în fieful german.
2,3 miliarde euro pentru Lagardère
Şi, uite-aşa, Nicolas Sarkozy a reuşit să-l convingă pe Arnaud Lagardère că aranjamentul i-ar da o anumită flexibilitate: fie să renunţe imediat la statutul de minoritar în EADS, prin vânzarea celor 7,5% din acţiuni, fie, pe termen scurt, să rămâna acţionar pentru următorii cinci ani, pentru ca apoi, din funcţia puternică de mare şef EADS, să-şi poată negocia în condiţii extrem de avantajoase vânzarea acţiunilor sale!
Practic, prin şarada sa, Sarkozy îl ţine legat pe Lagardère şi pentru viitoarele alegeri prezidenţiale din 2012. Pentru că doar el, Nicolas, îi putea asigura lui Arnaud funcţia de mare şef EADS – coincidenţă, tot în 2012 se făcea rocada!
Dar socoteala lui Sarkozy nu s-a adeverit. După cum se ştie, în luna mai 2012 Nicolas Sarkozy a fost detronat de Francois Hollande, după ce americanii l-au “eliminat” pe contracandidatul Strauss-Kahn.
Efectul picării lui Sarkozy în zona EADS? În 2013, Lagardère şi-a vândut acţiunile deţinute la EADS – 7,5% – pentru un „mizilic” de 2,3 miliarde de euro!. Cine a achitat imensa factură? EADS!!!
Referindu-se la soluţia Nicolas Sarkozy, magnatul francez, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Ramzi Khiroun, a pus “vagonul financiar” pe şine: “Arnaud Lagardère nu a vrut să stea în calea unui acord (…) dar acest lucru îi dă libertatea deplină de a decide ceea ce este în interesul său”.
Grătarul lui Kovesi
Aceşti mari oameni de stat sau magnaţi au ştiut foarte bine cum este condus concernul EADS; Cum se obţin prin mită unele contracte de sute de milioane de euro; Cum în anumite state corupte sunt “capacitaţi” înalţi funcţionari, precum premierul Adrian Năstase şi miniştrii săi, pentru a pompa imoral din banii populaţiei în bugetul EADS şi, mai departe, în buzunarele lor şi în campaniile electorale ale lui Sarkozy şi Merkel; Cum cărătorii mitei, gen Ion Țiriac, au drumul protejat de tot felul de servicii secrete.
Nici şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, nici procurorul de caz, Mihaela Moraru Iorga, nu vor putea duce la bun sfârşit dosarul FRAUDA EADS.
Cu tot sprijinul arătat de americani, Kovesi nu ne-a arătat că ar fi adepta dictonului roman “Fiat justitia, ruat caelum” – “Să se facă dreptate chiar de ar fi să cadă cerurile”.
Codruţa Kovesi ne-a demonstrat că ştie să ne arunce “carne scumpă” pe grătarul infamiei, în sânge să ne-o sfârâie pe sub nas ca să ne ameţească din iz. Apoi, după ce noi ne-am clămpănit măselele în gol, să bage “friptura” în frigider ca să nu se strice, pentru că, în curând, va veni vremea să o mai folosească şi la o altă “petrecere câmpenească pe acordurile simfoniei DNA”.
Probabil că, la un moment oportun pentru cine este la butoane, Doamna Kovesi ne va arunca câteva oase de ros – câteva nume, poate chiar unu-doi miniştri, unu-doi generali şi vreo duzină de intermediari.
Dar, NICIODATĂ personaje de calibru mare, adevăraţii păpuşari, adevăraţii beneficiari, gen Sarkozy, Merkel, Schröder, Lagardère, Gallois, Grube sau Enders, nu vor avea calitatea de inculpaţi, de urmăriţi penal, în dosarul FRAUDEI EADS.
Maleficii care ne conduc
Cine este atât de dus cu pluta încât să creadă că şefii serviciile secrete românești, germane şi franceze NU au avut informaţii despre FRAUDA EADS? Sau că au avut informaţii dar NU le-au pus la dispoziţia preşedinților Iliescu, Băsescu și Sarkozy şi a cancelarului Merkel? NIMENI! Şi, în sprijinul acestei idei, am un Mare Argument: scandalul Volswagen, în care a apărut informaţia OFICIALĂ că serviciile secrete nemţeşti au anunţat-o încă din 2007 pe Mekel despre softul trucat.
Să fie foarte clar: AICI nu facem Teoria Conspiraţiei. Nu! Vorbim despre cum politicienii europeni încearcă să folosească managerii mamuţilor economico-financiari pentru a ajunge la putere şi apoi a se menţine acolo. Şi mai este vorba despre faptul că fără corupţie nu se poate realiza mare lucru în politica mondială. Iar în Liga Malefică putem vorbi doar de corupţie la nivel de preşedinte, de cancelar, de premier, de ministru, de manager de multinaţională…
Reamintesc, în 2004, „nașii” Fraudei EADS în România au fost Adrian Năstase, Ioan Rus și Generalul Toma Zaharia, detalii aici…
Iar ex-ministrul Marian Săniuță, operatorul principal, ne dă false lecții de tehnică și morală. Aici demantelarea minciunilor lui Săniuță…
P.S. Ion Țiriac, pe sticlă, servește as după as în terenul realizatorilor tv atât de imparțiali că pun întrebări deranjante doar ca să fie trecute la răboj, fără să fie interesați dacă răspunsurile vin la mișto sau deloc. Acestui domn Ion Țiriac îi voi dedica un episod special, nu înainte de a-i adresa câteva întrebări legate de Frauda EADS dar și de alte afaceri pe care le-a dezvoltat în România. Ca să nu mai aibă tupeul să mintă fără să clipească!
