Astăzi vă prezint în EXCLUSIVITATE o NOTĂ bazată pe legislația românească și UE, document întocmit de juriștii MAI și care a stat la loc de cinste pe biroul ministrului de Interne Vasile Blaga. Repet, NOTA a fost întocmită de juriștii MAI care i-au oferit explicații juridice suplimentare lui Blaga! NOTA MAI demonstrează că ex-ministrul Blaga minte când spune că nu se putea face mai mult în cazul FRAUDEI EADS. NOTA demonstrează că Vasile Blaga a știut și a tăcut! Și că NU a mișcat în front, ca un mercenar ce este în slujba conjurației „gulerelor albe” încă de pe vremea când conducea Vămile! În 2005, NOTA i-a fost adusă la cunoștință ministrului Vasile Blaga. Grației NOTEI MAI avem acum dovada că Blaga a știu și a tăcut! Prin tăcerea sa Vasile Blaga a protejat FRAUDA EADS.
Conjurația FRAUDA EADS – Capitol dedicat procurorilor Moraru-Iorga și Koveși
Practic, NOTA MAI și probele circumstațiale dovedesc că a existat o conspirație a “gulerelor albe” din care au făcut parte atât ex-premierii Năstase și Tăriceanu, miniștrii de interne Rus, Săniuță, Blaga, Oprea, și Nica, și generalii MAI Zaharia, Carp și Gagiu, cât și câțiva afaceriști gen Cătălin Harnagea, Dorin Marian, Tiberiu Urdăreanu, Claudiu Florică, Dinu Pescariu, Dorin Cocoș, Dumitru NIRO Nicolae, Alexandru Georgescu etc. Iar procurori DNA se comportă ca punct de vamă politic pentru demantelarea Conjurației FRAUDA EADS.
Deoarece am folosit un termen special la adresa unor personalități, vă ofer o scurtă prezentare a conjurației, așa cum a fost ea definită de judecătorul John A. Bingham în cazul procesului conspiratorilor implicați în asasinarea președintelui american Abraham Lincoln.
În procesul care a avut loc în Washington, D.C., în 1865, referindu-se la posibilitatea de a dovedi o conspirație, judecătorul John A. Bingham, având rolul de acuzator în proces, a spus:
“Dar cum se pot dovedi astfel de fapte? O activitate atât de bine și îndelung planificată și executată reprezintă o formă sofisticată de conspirație. Așadar, cum sunt conspirațiile dezvăluite și dovedite?”
La această întrebare pur juridică, judecătorul John A. Bingham a dat următorul răspuns în timpul procesului conspiratorilor implicați în asasinarea președintelui american Abraham Lincoln:
“O consipraţie este rar, dacă vreodată, dovedită prin mărturie pozitivă, când o crimă de mare magnitudine este pe cale să fie comisă de un grup de indivizi. Conspiratorii nu acţionează deschis, ci acoperit, în secret. Scopul avut în vedere este cunoscut numai acelora care intră în acest sistem. Exceptând cazul când unul dintre conspiratori îşi trădează tovarăşii şi oferă dovezi împotriva acestora, vinovăţia lor poate fi dovedită doar pe baza dovezilor circumstanţiale.
În astfel de situaţii, experţii în probatoriu susţin că probele circumstanţiale sunt mai puternice decât cele materiale. Un martor poate da interpretări greşite faptelor sau poate jura fals, probele pot fi contrafăcute, dar circumstanţele nu pot să mintă”.
Este de prisos să vă spunem că în America, în judecarea unor conspirații, mai ales cele de tip mafiot cum este cazul FRUDEI EADS de la noi, judecătorii i-au condamnat pe conjurați pe baza dovezilor circumstanțiale prezentate de procurori.
Documentele declasificate de FBI au arătat că multe conspirații au fost stopate de creatorii lor atunci când planurile au fost devoalate în spațiul public de jurnaliști. De ce? Pentru că și în cazul în care conjurația își atinge scopul iar infractorii reușesc să-și realizeze planul malefic, cum e cazul la noi cu FRUDA EADS, circumstanțele care rezultă din activitățile criminale ale acestora nu pot fi ascunse.
Practic, puterea incriminatorie a circumstanțelor face conspirația vulnerabilă iar denunțarea prealabilă a planurilor acestora urmează să îndrepte degetul acuzator direct către conspiratori!
Dilatarea secundelor
Înainte de a merge mai departe cu NOTA internă MAI, vă reamintim că, deși primește lunar un salariu consistent plătit de contribuabili ca să rezolve cu celeritate dosarele grele de corupție, procurorul Mihaela Moraru-Iorga trage nejustificat de timp în dosarul FRAUDA EADS.
Iar șefa DNA, Codruța Koveși, îi susține manevra imorală, politică și total ilegală – dacă ținem cont de fatul că CEDO a definit timpul rezonabil de anchetă pentru un dosar penal: 18 luni!
Acum este clar pentru toată lumea că în România timpul se măsoară în altfel de secunde, că secundele de la noi se dilată după cum vrea un procuror – în cazul EADS binomul magistraților Mihaela Morau-Iorga – Laura Codruța Kovesi. Poate că a venit momentul sesizării din oficiu a CSM și anchetarea mobilului care stă la baza dilatării secundelor de cercetare folosite de doamna procuror Mihaela Moraru-Iorga în dosarul penal FRAUDA EADS. Dar și în alte dosare cum ar fi Microsoft.
Mizerabilul contract
Vasile Blaga, ministru de Interne în perioada decembrie 2004 – aprilie 2007, s-a ascuns în spatele unei aparente reduceri a prețului inițial. Dar reducerea a fost, de fapt, scoaterea din contract a unor servicii care se suprapuneau altora, facturate din Programul PHARE. Așa s-a ajuns de la 650 de milioane de euro, cât a fost inițial, la 524,5 milioane de euro, și apoi la 750 de milioane de euro sub pixul lui Dan Nica.
Dar Vasile Blaga nu a modificat FONDUL contractului cu EADS, deși avea o astfel de posibilitate, după cum ne arată NOTA internă MAI. În schimb, așa cum a declarat martorul DNA, Claudiu Florică, “cinstitul” Vasile Blaga a primit MITĂ tocmai ca să nu modifice fondul contractului – pentru că se diminua considerabil MITA!!!
Iar tertipul cu plângerea penală depusă de Blaga împotriva generalilor Zaharia, Carp și Gagiu – plângere închisă cu un NUP oferit strategic de Daniel Morar – este o pată care încă mai stă pe blazonul DNA.
NOTA internă din Ministerul de Interne demonstrează că Frauda EADS a fost gândită, pusă în practică și perpetuată de la început până în prezent de „arhitecții” ei, deopotrivă germani și români. Și nimeni nu mișcă un deget pentru a stopa hemoragia banului public românesc în venele patronilor EADS.
Ca să înțelegeți magnitudinea escrocheriei FRAUDA EADS, vă spun că, deși contractul a început să-și facă efectul din 2004, astăzi, februarie 2016, după 12 ani de furt în formă continuată, România poate oferi securitatea frontierelor, așa cum e prevăzută pentru Spațiul Schengen, NUMAI pe apă și în aer. Nu și pe uscat!
Rezumatul NOTEI care îl deconspiră pe Blaga
Așa cum v-am obișnuit, am să public la finalul textului NOTA MAI în integralitatea ei. Pentru cei care sunt “leneşi la citit” – fără supărare, cu prietenie – am considerat necesar să fac un rezumat. Iată-l:
În NOTĂ se arată că, în conformitate cu Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, pe lângă alte angajamentele, ne-am asumat și securizarea frontierelor.
Însă “aşa cum reiese din prevederile Tratatului, României NU i s-a impus crearea unui sistem integrat de securizare a frontierelor.
Uniunea Europeană insistă asupra unor măsuri de modernizare sau de accelerare a procesului de securizare, dar fără a specifica obligativitatea unui sistem integrat definitivat la momentul 2007”.
NOTA ne spune că, după ce UE ne-a solicitat expres să nu existe vreo suprapunere între Programul PHARE şi Contractul cu EADS, ministrul Vasile Blaga a transmis o adresă, în aprilie 2005, în care spune următoarele: „…proiectele Phare 2004-2006 implementate în folosul Poliţiei de Frontieră române nu se vor suprapune cu alte acţiuni finanţate de Guvernul României, în special cu cele ale EADS”.
NOTA mai vorbește despre modul de încredinţare directă a contractului cu EADS şi că România riscă să fie judecată la Curtea Europeană de Justiţie. Fapta nu s-a prescris!
NOTA ne mai arată că, după semnarea contractului, EADS avea avantajul că Descrierea Sistemului – documentul tehnic de bază – a fost semnată în alb. Iar Năstase, Rus și Săniuță au acceptat să contracteze un volum de bunuri, servicii şi lucrări în valoare de 650.000.000 Euro fără niciun Proiect Tehnic.
NOTA dovedește că, la data semnării, „Descrierea Sistemului” nu a existat, dar documentul a fost enumerat printre anexele curente la contract, iar peste tot în cuprinsul contractului se face trimitere la conţinutul Descrierii Sistemului, fără însă a exista măcar o pagină din acest document!
NOTA vine cu o concluzie primară: partea germană, cu bună ştiinţă, a forţat încheierea contractului în condiţii impuse părţii române, care a fost determinată să accepte, în alb, funcţionalităţile, bunurile, serviciile şi lucrările pe care EADS urma să le realizeze, livreze şi implementeze.
NOTA atrage atenția asupra faptului că eventualele verificări pe care Comisia Europeană le poate face pot duce la concluzia că prevederile legale române, care au fost adaptate la legislaţia Uniunii Europene, au fost încălcate şi, implicit, legislaţia comunitară a fost încălcată.
NOTA este categorică: EADS a cunoscut foarte bine faptul că la momentul încheierii contractului nu a existat niciun document tehnic care să detalieze soluţia pentru care compania germană a solicitat 650.000.000 Euro.
NOTA internă din Ministerul de Interne mai arată cum România poate să ajungă în fața Curții de Justiție precum a ajuns Germania în 2003. Atunci, Germania a fost acuzată că a atribuit un contract fără procedura de licitaţie cerută în toată Europa pentru servicii publice. Contractul a fost atribuit în 1994 pentru perioada 1995-2004, contra sumei de 29 milioane mărci germane (aproximativ 15 milioane Euro). Germania a recunoscut încălcarea dreptului comunitar dar a motivat că o terminare a contractului înainte de termen era imposibilă fără daune. Opinia instanţei a fost însă că acest fapt nu remediază încălcarea dreptului european, întrucât contractul era încă în vigoare. Aşadar, nemții nu erau la prima abatere legislativă.
Principalele aspecte din NOTĂ MAI care trag un semnal de alarmă asupra Contractului cu EADS
- Selectarea procedurii de achiziţie s-a făcut cu ignorarea prevederilor legale.
- Unitatea de Management a Proiectului a fost un alt organism special creat în structura MAI pentru a facilita neamestecul structurilor abilitate în activitatea de contractare cu EADS.
- Studiul de fezabilitate realizat de Bearing Point, care trebuia să stea la baza contractării, a fost mai mult un simulacru de document tehnic, fiind realizat într-o perioadă scurtă de timp şi fiind incomplet. Deşi cererea de ofertă pentru studiul de fezabilitate includea şi un Proiect Tehnic pentru SISF, acesta nu a mai fost realizat.
- Selectarea procedurii de achiziţie – şi anume negocierea cu sursă unică – s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale.
- Alegerea EADS ca un singur posibil contractant este evident forţată, iar justificările (EADS este o firmă de renume internaţional, EADS produce echipamente de securizare performante etc.) nu fac din EADS singura companie capabilă să realizeze un sistem de securizare a frontierelor. Mai mult chiar, EADS nu are deloc experienţă în realizarea unor astfel de sisteme, aşa cum chiar reprezentanţii săi au afirmat, sistemul contractat cu România fiind pentru ei primul de acest gen.
- Caietul de sarcini întocmit pentru cererea ofertei nu a formulat cerinţele exacte ale părţii române şi a fost alcătuit din puncte de vedere ale unor instituţii, fiind toate necoroborate şi dispersate, ceea ce a lăsat posibilitatea EADS să oferteze ceea ce a dorit.
- Caietul de sarcini a impus tehnologia Tetrapol, ceea ce încălca expres prevederile legale care interziceau impunerea unui anumit tip de tehnologie în caietul de sarcini.
- Oferta trimisă de EADS a fost incompletă, nu a justificat preţul oferit şi nu a corespuns cerinţelor părţii române. Cu toate acestea, partea română nu a cerut clarificări şi a acceptat oferta în modul prezentat de EADS.
- Negocierea care s-a făcut pentru încheierea contractului a fost una formală, în care partea română a reuşit să înlăture din contractul propus de EADS doar câteva clauze defavorabile părţii române.
- Negocierea nu s-a făcut pe un proiect de contract întocmit de MAI, aşa cum prevede legislaţia, ci pe un proiect al EADS care, anterior începerii negocierilor, a fost negociat într-un cadru neoficial, în biroul consultantului EADS, de către şeful DGOPMR şi un jurist al DGRJC din partea MAI şi de Cătălin Ghigea, consultantul EADS.
- Clauzele contractuale au fost la latitudinea EADS şi nu a MAI, în calitate de cumpărător, aşa cum ar fi trebuit.
- Semnarea Primei Anexe Detaliate a înlăturat orice posibilitate pe care MAI o mai avea de a cere o justificare a costurilor pretinse de EADS.
N.B. NOTA ne reamintește că au există cazuri în MAI de ofiţeri care au primit sancţiuni pentru abateri minore de la regulamentele ministerului dar, în cazul celor care au contribuit la crearea situaţiei actuale, unde sunt evidente încălcări grave ale prevederilor legale, se pare că nu există modalităţi de sancţionare.
Mihaela Moraru-Iorga are acum la dispoziție și NOTA MAI cu dedicație pentru Blaga
Așadar, NOTA i-a fost adusă la cunoștință ministrului Vasile Blaga de către juriștii MAI. După ce a citit-o și a discutat pe marginea ei de mai multe ori cu semnatarul NOTEI dar și cu alți juriști și avocați de drept internațional, Vasile Blaga a preferat să închidă ochii. Iar acum Blaga se plimbă prin studiourile de televiziune și spune că este nevinovat, că nu a luat mită, că el nu a avut cunoștință de dedesubturile Fraudei EADS, că a făcut tot ce a putut să stopeze hemoragia banului public. Total fals.
NOTA internă MAI este categorică: Vasile Blaga a știut și a tăcut. Blaga a permis spolierea banului public pentru a rămâne la butoane, pentru a rămâne la masa bogaților. Blaga, ca și Năstase, Rus, Oprea, Săniuță, Nica și David, s-a ghidat după crezul politicianului român exprimat textual de escrocul Sorin Oprescu: „Pulimea” este bună doar la alegeri!
Din acest moment, procurorul Mihaela Morau-Iorga are informații de primă mână din punct de vedere juridic. Deoarece semnatarii notei erau încadrați ca juriști în MAI, doamna procuror nu are decât să facă o solicitare scrisă la biroul domnului ministru tehnocrat Petre Tobă, pentru a obține numele și datele de contact ale autorilor NOTEI. Evident, totul instituțional.
N.B. SECUNDA speră că, începând de astăzi, secundele dilatate ale doamnei procuror Mihaela Moraru-Iorga vor reveni la standardul Greenwich.
Iată NOTA care explică ilegalitățile din Contractul COMICEX-EADS, în format PDF
