Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți că este “aproape hotărât” să organizeze un referendum pe justiție în 26 mai, ziua alegerilor europarlamentare, iar în acest sens va avea o întâlnire cu “câțiva reprezentanți foarte hotărâți din societatea civilă”.
”Lucrăm deja intens la asta, analizăm datele, variantele, partea legală. Eu sunt aproape hotărât să convoc referendum pentru data de 26 mai, când avem alegeri europarlamentare. Nu vreau să fac eu un referendum pentru ceva anume. Dacă fac referendum, vreau să am parteneri nu numai partidele, vreau să am parteneri și societatea civilă, românii care își doresc să dea un semnal clar. De o săptămână încoace lucrăm foarte foarte intens. I-am rugat pe cei din echipa mea să-mi propună mâine-poimâine un prim draft de agendă, care va presupune și o întâlnire cu câțiva reprezentanți foarte hotărâți din societatea civilă“, a declarat Klaus Iohannis, la o dezbatere organizată de Festivalul OneWorld.
“Dorinţa este una, putinţa este alta”
Iohannis a anunțat referendumul încă din 24 ianuarie 2017, iar Parlamentul a luat act de el, cu unanimitate de voturi, în 13 februarie 2017 – după adoptarea scandaloasei OUG 13 de dezincriminare a abuzului în serviciu în cazul infracțiunilor cu prejudicii mai mici de 200.000 de lei, astfel încât liderul PSD, Liviu Dragnea, să scape de dosarul “Bombonica”, în care a fost condamnat ulterior, de către instanța de fond, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
După mai bine de un an, în primăvara lui 2018, cu câteva luni înainte de a semna revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, el a declarat că se gândește la organizarea acelui referendum.
Iată că au trecut peste doi ani de atunci, iar Klaus Iohannis susține acum că s-a gândit la consultarea publică abia după ce PSD-ALDE a modificat legea astfel încât să fie interzis referendumul la europarlamentare.
”S-a vorbit mult despre referendum şi am spus în mai multe rânduri că lucrurile trebuie evaluate din foarte multe puncte de vedere. Dorinţa este una, putinţa este alta. Eu nu am vrut să convoc un referendum doar ca să ne aflăm în treabă şi să nu treacă fiindcă nu participă lumea sau nu este suficient interes. Discuţia a revenit şi nu a revenit întâmplător. Am primit acum nu multe săptămâni o lege spre promulgare care clarifica anumite aspecte juridice şi de europarlamentare şi de alte alegeri, în care pesediştii introduseseră un paragraf – „împreună cu alegerile europarlamentare nu se poate organiza nimic altceva”, nici alegeri, nici referendum. Mi s-a părut foarte suspect încât am contestat la CCR având ceva în minte pentru ce ar putea urma. CCR mi-a dat dreptate. Acea prevedere este neconstituţională şi, ca atare, am început să analizez împreună cu echipa mea de la Cotroceni cum ar fi dacă aş convoca un referendum fix pentru data alegerilor europarlamentare. La început am fost relativ puţini entuziaşti pentru această idee, adică eu şi încă vreo doi – trei, dar am reuşit să conving mai mulţi, pentru că trebuie să judecăm foarte bine această chestiune”, a spus șeful statului.
“Avem de-a face cu o golăneală în actul de guvernare și să începem să reparăm lucrurile”
Iohannis a arătat că “un referendum nu poate să producă o lege; un referendum însă poate să exprime atitudinea nației. Și asta vreau. Îmi doresc ca națiunea română să spună clar dacă tolerează corupția și corupția care schimbă legi ca să scape sau să tragem linie și să spunem: atât”.
“Educația, justiția sunt destul de rezistente, dar odată ce încep să scârțâie se repară foarte greu. Avem de-a face cu o golăneală în actul de guvernare și să începem să reparăm lucrurile. Semnale de alarmă s-au tras nenumărate. Dacă vedem puțin în interiorul țării, sunt atâtea demonstrații organizate de societatea civilă și chiar de partide că unele demersuri sunt fundamental greșite“, a mai spus șeful statului.
“Regretul meu (…) este că n-am avut guvernul cu care să lucrez”
Klaus Iohannis a spus și de ce le cere românilor votul pentru al doilea mandat în funcția de președinte:
“Regretul meu din primul mandat este că n-am avut noroc să am guvernul cu care să lucrez. Guvernul Cioloș a fost o soluție de interimat, atipică, nepolitică. Pentru ce a fost numit, guvernul a făcut, a administrat România rezonabil de bine. Dar un guvern trebuie să guverneze, să administreze, să creeze legislația aferentă politicilor. Nu avea cum să facă mai mult. Și asta îmi doresc pentru al doilea mandat. De ce să mă voteze? Valorile mele, baza de valori, sunt ok: stat de drept, integrare europeană, relație transatlanică, echitate, dezvoltare. În măsura în care voi găsi o guvernare, știu cum să abordez probleme, știu cum se pune în practică un proiect”.
