În ciuda eliminării de către ÎCCJ a interceptărilor din dosarul în care este acuzată de corupție, Raluca Stăncescu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, a fost condamnată la 4 ani şi o lună de închisoare, de Curtea de Apel Târgu Mureş.
Stăncescu a fost găsită vinovată, de magistraţii Curţii de Apel Târgu Mureş, de instigare la compromiterea intereselor justiţiei, într-un dosar trimis în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
“Alături de pedeapsa principală aplică inculpatei ca pedeapsă complementară interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei închisorii”, se arată în decizia instanţei.
În acelaşi dosar, Cătălin Stavără a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, pentru şantaj.
De asemenea, agentul Constantin Batcă a fost condamnat la 8 luni şi zece zile de închisoare cu suspendare, pentru pentru fals intelectual în formă continuată.
ÎCCJ a declarat nule interceptările din dosarul prim-procurorului Stăncescu de la Botoșani
Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2015, Raluca Stăncescu, împreună cu Cătălin Stavără, folosindu-se de autoritatea conferită de funcţia sa – prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, a exercitat acte de constrângere psihică asupra unei persoane.
Concret, cei doi au încercat să determine persoana respectivă să efectueze demersurile necesare în vederea cedării în mod injust a dreptului de proprietate asupra a două imobile (apartament şi garsonieră), situate în municipiul Botoşani, în favoarea unei rude a lui Cătălin Stavără.
„Prin constrângerea psihică exercitată, inculpaţii Stăncescu Raluca şi Stavără Cătălin au urmărit să-i inducă persoanei respective o stare de temere prin aceea că, în situaţia exprimării unui refuz, va suferi repercusiuni specifice răspunderii penale prin demararea unor cercetări faţă de persoana sa şi a membrilor familiei sale, vizând săvârşirea unor pretinse infracţiuni de evaziune fiscală şi trafic de persoane”, se preciza în comunicatul de presă remis pe 21 iulie 2017 de DNA.
Totodată, în perioada 30 octombrie 2015 – 4 februarie 2016, Raluca Stăncescu, în aceeaşi calitate, l-a determinat în mod direct pe Constantin Batcă, agent de poliţie în cadrul Poliţiei municipiului Botoşani – Biroul de Investigaţii Criminale, să tergiverseze cercetările pe care le efectua într-o cauză penală faţă de Cătălin Stavără, pentru săvârşirea unei infracţiuni de lovire sau alte violenţe, în scopul îngreunării cercetărilor penale şi favorizării acestuia din urmă.
În acelaşi context şi în aceeaşi calitate, la data de 4 februarie 2016, Stăncescu l-a determinat pe Constantin Batcă să-i pună la dispoziţie, fără drept, un suport optic ce conţinea înregistrări ale unor camere de supraveghere (mijloc de probă în acelaşi dosar penal menţionat mai sus) în vederea favorizării lui Stavără, lucru pe care agentul de poliţie l-a şi făcut în cursul aceleiaşi luni.
Procurorii au susţinut că, în aceeaşi calitate, la data de 22 iunie 2016, magistratul a divulgat, fără drept, lui Cătălin Stavără date nedestinate publicităţii, cu caracter confidenţial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui dosar penal.
Prin acest demers au fost afectate atât interesele şi activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, ca unitate de parchet pe rolul căreia se afla cauza respectivă, cât şi interesele legale ale persoanei respective, ale cărei drepturi şi libertăţi fundamentale fuseseră restrânse în contextul supravegherii sale tehnice, strict în condiţiile prevăzute de lege şi autorizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi, au susţinut procurorii DNA Suceava.
