Aglomeraţia din Bucureşti a devenit celebră pe mapamond, clasându-se pe locul 5 în într-un top mondial al orașelor cu cele mai mari probleme de trafic rutier.
La o călătorie medie de 30 de minute cu mașina prin oraș, Bucureștiul a înregistrat 103 ore de întârziere într-un an, fiind devansat doar de Instanbul (110 ore), Mexico City (110 ore), Moscova (109 ore) și St. Petersburg (104 ore), se arată într-un studiu realizat de TomTom, citat de Statista.com.
Specialiștii în psihologia transportului de la Asociația de Psihologie și Siguranță Rutieră “PsihoTrafiQ” consideră că ambuteiajele duc implicit la nervozitate și la creșterea accidentelor cauzate de reacțiile impulsive.
În același timp, blocajele se petrec din cauza numărului foarte mare de mașini care circulă în București, raportat la cel al populației, iar soluția principală pentru decongestionarea traficului ar fi optarea oamenilor pentru mijloacele alternative de transport.
O maşină la 2 locuitori
Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2014 erau înmatriculate 924.213 autoturisme, la o populație de 1.883.425 de locuitori, adică o mașină la 2 locuitori.
Paradoxal, autoturismul nu e cel mai rapid mijloc de transport într-un oraș mare
“Infrastructura este, desigur, o mare problemă care generează aceste ambuteiaje în traficul bucureștean, însă nu este singura. Nu putem neglija, totuși, statisticile INS care spun că există o mașină la 2 locuitori, iar tendința populației este de a folosi, într-o proporție covârșitoare, numai acest mijloc de transport. Cognițiile pe care merg majoritatea bucureștenilor, sunt acelea că pot câștiga timp dacă se deplasează cu automobilul propriu, dar aceste cogniții sunt eronate, deoarece timpul de staționare în trafic este mai mare decât dacă s-ar deplasa cu alte mijloace de transport. Atunci când facem analiza unui accident, luăm în considerare 3 factori: infrastructura, autovehiculul și factorul uman”, declară prof. univ. dr. Mihaela Rus, președintele PsihoTrafiQ.
Epatare vs poluare
“Românii au tendința de a epata cumpărând și etalând valoarea mașinii, iar acest lucru este produsul tot a unei contaminări sociale. În Europa de Vest, oamenii aleg echilibrul, au înțeles că dacă toată populația ar folosi autoturismele ca singură soluție de transport rutier, practic marile orașe ar paraliza. Vesticii au înțeles, se pare că mai bine decât noi, că autoturismul nu este cel mai rapid mijloc de transport într-un oraș mare, chiar din contră. În cele mai multe cazuri, mai repede te deplasezi cu motocicleta sau bicicleta. De asemenea, folosirea metroului este o soluție foarte bună pentru a evita aglomerația urbană. Datorită faptului că la noi funcționează foarte bine mimetismul, alegem să ne deplasăm cu toții, încolonați, cu autoturismul, într-un oraș cu o infrastructură rutieră precară, iar statisticile nu mint: 103 ore pe an înseamnă foarte mult. În același timp, nu trebuie să neglijăm deloc faptul că ambuteiajele sporesc nervozitatea și agresivitatea șoferilor, iar acestea pot reprezenta un factor semnificativ pentru producerea accidentelor. Totodată, nu trebuie să minimalizăm nici costurile plătite cu sănătatea, ca urmare a poluării accentuate, mai ales în intersecții”, declară psihologul principal Ionel Simionca, vicepreședintele Asociației de Psihologie și Siguranță Rutieră “PsihoTrafiQ”.
Soluții pentru decongestionarea traficului
Pentru fluidizarea traficului, specialiștii de la PsihoTrafiQ recomandă șoferilor să respecte regulile de circulație, să nu intre în intersecții supraglomerate, să evite utilizarea automobilului propriu în zilele și orele de vârf (în special, începutul și sfârșitul săptămânii, dimineața între orele 7 și 9, când majoritatea populației se deplasează spre locul de muncă și între 16 și 18, atunci când oamenii se întorc de la serviciu) și să opteze pentru mijloace alternative de transport, cum ar fi: autobuzul, microbuzul, metroul, bicicleta, motocicleta etc.
Campanii de responsabilizare a şoferilor
Asociaţia de Psihologie şi Siguranţă Rutieră “PsihoTrafiQ” a derulat, în ultimii ani, campanii de responsabilizare a participanţilor la trafic, coordonate de prof. univ. dr. Mihaela Rus și psihologul principal Ionel Simionca – vicepreşedintele Asociaţiei, în vederea reducerii acestor comportamente disfuncţionale, care tind să contamineze comportamental din ce în ce mai mulţi şoferi.
Printre acestea, amintim campaniile naţionale “(Micro)Somnul la volan – un pericol real!” şi “Alcoolul la volan este un accident”, campanii de responsabilizare socială care sunt prezente pe website-ul Comisiei Europene (Carta Europeană a Siguranței Rutiere – (http://www.erscharter.eu/en/content/national-campaign-sleepiness-driving-real-danger-social-responsibility-campaign).
Totodată, Asociaţia organizează cursuri de formare, adresate psihologilor, menite să formeze din ce în ce mai mulţi experţi în psihologia transportului, care să promoveze educaţia rutieră şi atitudinile responsabile în trafic.
Detalii, la www.psihotrafiq.ro.
