Liderul deputaților PNL, Florin Roman, nu crede în demisiile parlamentarilor USR, depuse marți, astfel că a cerut imperativ „să votăm vacantarea” mandatelor.
„Dacă aţi fi dorit cu adevărat să duceţi la bun sfârşit acest demers, astăzi, trebuia, conform regulamentului, în prima şedinţă de plen, nu peste o săptămână, nu peste două săptămâni, nu peste trei săptămâni, nu peste patru săptămâni, să luăm act de demisia colegilor noştri, să fie vacantate acele locuri, pentru că se încalcă un drept constituţional al celorlalţi colegi care urmau să fie validaţi şi care, practic, sunt ţinuţi pe margine, prin încălcarea Constituţiei. Este foarte clar că ceea ce s-a întâmplat astăzi nu este decât un gest teatral. Românii de acasă trebuie să ştie că astăzi nu dispare nicio pensie specială pentru parlamentari. Soluţia corectă este să legiferăm”, a declarat Roman, în plenul Camerei Deputaților.
În replică, liderul USR, Dan Barna, l-a acuzat că doreşte scoaterea USR din Parlament în acest moment:
„Suntem de acord să avem un plen în care să constatăm demisiile parlamentarilor USR începând cu data de 18 decembrie. Regulamentul spune că plenul constată vacantarea şi demisia, începând cu data demisiei. Vreţi să scoateţi USR din Parlament astăzi. Aceasta este realitatea juridică”.
Parlamentarii USR au demisionat ca să nu primească pensii speciale. Barna cere PSD și PNL să abroge legea
Florin Roman a cerut însă ca, dacă nu se vacantează posturile marţi, deputaţii USR trebuie să-şi retragă demisiile şi să le depună în 18 decembrie.
Guvernul Boc a eliminat pensiile speciale în urmă cu 10 ani, dar PSD le-a reintrodus în 2015
Amintim că pensiile speciale, cu excepția celor pentru magistrați și a consilierilor de la Curtea de Conturi (asimilate, prin lege, cu cele ale magistraților), au fost eliminate în urmă cu zece ani de Guvernul Boc, iar CCR a decis că legea este constituțională.
Este vorba despre pensiile speciale acordate militarilor (MApN, MAI, SRI, SIE, SPP, STS), parlamentarilor, funcționarilor parlamentari, angajaților de la Curtea de Conturi, diplomaților, grefierilor și salariaților din aviația civilă. În total, 7 tipuri de pensii speciale.
Numai că Parlamentul majoritar PSD a reintrodus toate pensiile speciale, în anul 2015, pe vremea Guvernului Ponta.
Guvernul Orban PNL când a venit la putere, în loc să facă o lege după cea a lui Boc și să-și asume răspunderea pe ea în fața Parlamentului, a ales să facă alta nouă, adoptată pe 28 ianuarie 2020, care însă a fost declarată neconstituțională de CCR.
Nici proiectul USR nu elimină pensiile militare – grosul pensiilor speciale
Însă nici proiectul de lege depus de USR nu elimină toate pensiile speciale, menținându-le pe cele militare – adică grosul pensiilor speciale.
Din circa 190.000 de pensionari privilegiați (primesc mare parte din pensie fără să fi contribuit pentru ea și se pot pensiona chiar și la 40 de ani), peste 178.000 provin din Armată – adică sunt rezerviști.
Legea de supraimpozitare a pensiilor zace la CCR
Amintim că, într-o manevră de imagine, PNL și PSD au depus în iunie un proiect de lege la Parlament, votat rapid de toate partidele, prin care pensiile de peste 2.000 de lei au fost impozitate.
Numai că legea a fost atacată la Curtea Constituțională a României (CCR), de președintele ÎCCJ, Corina Corbu, și Avocatul Poporului, Renate Weber.
CCR a amânat însă, de trei ori – ultima dată până pe 8 decembrie, după alegerile parlamentare -, decizia de impozitare a pensiilor speciale.
CCR a amânat până după alegeri decizia pe impozitarea pensiilor speciale
USR a precizat că 7 dintre cei 9 judecători ai CCR, beneficiari de pensii speciale, nu au niciun interes să ia o decizie în sensul diminuării acestora:
„Adevărul este că 7 din cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale, chiar ei beneficiari de pensii speciale, nu au niciun interes să ia o decizie prin care să-şi vadă micşorate veniturile lunare. Cum, de altfel, nu au un interes real nici mulţi politicieni dintre cei care se laudă public că susţin eliminarea şi/sau impozitarea pensiilor speciale. Cât tărăgănează CCR luarea unei decizii, alte sute de milioane de lei pleacă din bugetul statului în conturile ‘specialilor’. Reamintim că, din iunie până în septembrie, peste 3 miliarde de lei s-au dus, în plină pandemie, către pensiile speciale, după ce, prin atacul la Curtea Constituţională, a fost împiedicată intrarea în vigoare a legii privind impozitarea pensiilor speciale”.
Deputatul USR Claudiu Năsui a calculat că, din luna iunie, 3,36 miliarde de lei au fost risipiți pe aceste privilegii, în plină pandemie.
Deputatul a ataşat un tabel, conform căruia dintre cele 3,36 miliarde de lei achitate, 1,491 miliarde lei au fost pentru Poliţie şi Jandarmerie; 1,221 miliarde lei pentru militari; 298 milioane lei pentru magistraţi; 245 milioane lei pentru angajaţi ai SRI, STS, SIE şi SPP; 43 de milioane de lei pentru piloţi şi personal navigant; 19 milioane lei pentru angajaţi din justiţie; 10 milioane lei pentru diplomaţi.
9 miliarde de lei au „înghițit” anul trecut pensionarii privilegiați
Anul trecut, pensiile militare și de serviciu, care NU se acordă exclusiv pe baza contributivității, au „înghițit” circa 9 miliarde de lei.
Pensii militare (alocate în bugetele MAI, MApN și SRI) au primit anul trecut 178.168 de persoane, din rândul cărora provin cei mai mulți pensionați anticipat, chiar și la vârsta de 40 de ani, beneficiind de pensii uriașe.
Astfel, 29.584 încasau pensie în valoare de peste 6.000 de lei/lună, 8.929 – peste 10.000 de lei/lună, 147 – peste 20.000 de lei/lună, iar 5 – peste 25.000 de lei/lună.
Pensii de serviciu au primit 9.359 persoane, în creştere cu 1,9% (plus 175 de persoane) faţă de 2018, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), sunt acordate următorilor:
- 3.878 de procurori și judecători, a căror pensie medie este de 18.716 lei/lună;
- 840 de foști membri ai personal diplomatic și consular – pensia medie este de 5.538 lei/lună;
- 792 de funcţionari publici parlamentari – pensia medie este de 4.547 lei;
- 1.440 de cei care au făcut parte din personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă – pensia medie este de 10.891 lei;
- 609 pensionari de la Curtea de Conturi – pensia medie este de 7.800 lei;
- 1.800 – personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor – pensia medie de 4.439 lei.
