Desființarea Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ) întâmpină rezistență puternică în Parlament, inclusiv din partea unuia dintre partenerii de guvernare, UDMR, care ține cu dinții ca trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător să se poată face numai cu avizul CSM.
Grupul minorităților s-a aliat cu UDMR în acest demers, iar PSD cu AUR au făcut scut pentru ca SIIJ să nu dispară.
Marți, ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor a debutat cu scandal din partea Steluței Cătăniciu, traseista PNL-ALDE-PSD și mâna dreaptă a lui Călin Popescu Tăriceanu – și el traseist de la PNL la ALDE și apoi la Pro România, dar care a ratat intrarea în Parlament la alegerile din 2020.
Cătăniciu este cea care, alături de Florin Iordache (PSD) – acum președintele Consiliului legislativ – au tras sforile stăpânilor lor Tăriceanu, respectiv Liviu Dragnea, pentru înființarea acestei Secții speciale, pentru a arunca la coș dosarele DNA cu parlamentari și baroni locali corupți.
Steluța Cătăniciu s-a scandalizat după ce președintele Comisiei Juridice a Camerei, deputatul Mihai Badea (USR), a declarat:
„Această secţie a fost înfiinţată la iniţiativa lui Liviu Dragnea într-o perioadă de mari regrese pentru sistemul de justiţie din România. Din punctul meu de vedere, au fost două scopuri: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, adică să se decidă în Kisseleff, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate. Şi desigur, redirecţionare a unor dosare penale ale unor politicieni în general de la DNA către această secţie specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunţ, printr-o plângere. O consecinţă a acestei secţii a fost redeschiderea discuţiilor asupra unor recomandări din MCV, fiind nişte regrese. Majoritatea judecătorilor s-au opus înfiinţării acestei secţii”.
În intenția vădită de a compromite ședința, Nicușor Halici (PSD) a intrat în corul Steluței Cătăniciu, care a contestat „procedura”:
„Domnule președinte nu este normal să ne tratați totalitar, abuziv. Nu respectați procedura Nu suntem la declarații politice. Nu vă este rușine? (microfon tăiat) De ce nu ați supus dezbaterii procedura? Dați cuvântul reprezentanțiilor din sistemul judiciar în loc să face aici o adevărată pledoarie politică. Dar nu vă este rușine?”, a spus el.
Judecătorii au clacat
Președintele CSM, Bogdan Mateescu, și șefa ÎCCJ, Corina Corbu, ambii judecători, nu au mai rezistat și au părăsit ședința după numai o jumătate de oră, invocând „politizare”.
„Eu cred că părerea mea nu contează. Nu am avut acces la informații decât la proiectul afișat”, a declarat Corina Corbu.
Ea a refuzat să spună punctul de vedere al instituției pe care o conduce, legat de desființarea Secției speciale.
Bogdan Mateescu a spus, la ieșirea pe ușă, nu este de rangul său o astfel de discuție: „Este o ședință nepotrivită pentru statutul unui magistrat. Credeam că va fi o discuție echilibrată, cu argumente juridice. Un astfel de comportament îl regret că există în Parlamentul României (…) Punctul nostru de vedere este scris. Optează CSM pentru o soluţie de echilibru. Trebuie încetată polarizarea societăţii şi polarizarea magistraturii. (…) Polarizarea din societate trebuie oprită, situaţia actuală nu este una fericită, însă nici situaţia anterioară nu a fost perfectă, în ciuda progreselor fantastice pe care le-au făcut instituţiile judiciare”, a declarat Bogdan Mateescu, după ce a ieşit din sala de şedinţe, apreciind “că n-a fost loc pentru discuţii”.
Procurorii au rezistat
Au rezistat însă procurorul general al României, Gabriela Scutea, și procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, care au pledat pentru desființarea Secţiei speciale.
Gabriela Scutea: „În calitatea pe care o îndeplinesc, respectiv de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii şi ca reprezentat al Ministerului Public, am exprimat în mod constat poziţia favorabilă renunţării la funcţionarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, motivat de elemente care, consider eu, de la început nu au susţinut de o manieră convingătoare aceste competenţe speciale, pentru că, de fapt, nu a fost atât o măsură de organizare, cât o măsură derogatorie de competenţă. (…) Este mult mai important că această competenţă foarte largă a secţiei nu a fost în măsură să susţină toate cauzele care au fost preluate de la Parchetele cu competenţă generală şi specializată, efortul necesar pentru instrumentarea unor cauze care pot să apară cu derulare foarte rapidă oriunde pe teritoriul ţării. Sunt, în comparaţie, elemente pe care le-am avut în vedere, organizarea teritorială a DNA, DIICOT şi a Parchetelor de pe lângă Curţile de apel, competente pentru parte din infracţiunile care acum sunt la SIIJ. (…) Ne-am pus întrebarea care este plusvaloarea care vine din organizarea secţiei? Considerăm că aceasta este departe de a asigura un acces eficient la Justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public”.
Crin Bologa: „Eu am venit să vă asigur în numele DNA că, în momentul în care se va desfiinţa această secţie şi competenţa va reveni Parchetelor, exact ca înainte de înfiinţarea acestei secţii, DNA va încerca şi va reuşi să facă anchete profesioniste şi echidistante şi cu echilibru în ceea ce priveşte anchetarea procurorilor şi judecătorilor pentru fapte de corupţie. Apariţia acestei secţii a fost o insultă pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor, pentru cei cinstiţi şi oneşti şi nu a fost necesară. A fost o insultă pentru că fenomenul corupţiei nu este răspândit în rândul procurorilor şi judecătorilor, dar, în acelaşi timp, înfiinţarea secţiei a dus la o lipsă de eficienţă totală în combaterea fenomenului infracţional redus în rândul magistraţilor”.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, și-a prezentat în comisia parlamentară argumentele pentru forma finală a proiectului de lege privind desființarea SIIJ, adoptat de Guvern:
„O singură structură centrală nu poate face faţă şi nu poate face anchete cu privire la toate plângerile formulate împotriva magistraţilor. Varianta cea mai corectă este cea propusă de către Guvernul României, este o variantă care ţine cont de necesităţile reale. S-a văzut că un argument important a fost activitatea DNA. Eu sunt absolut convins că DNA trebuie susţinut în activitatea sa, DNA trebuie să-şi desfăşoare activitatea în continuare în mod corect, are acest sprijin şi a veni cu soluţii legislative care ciuntesc practic din competenţa DNA nu ar fi deloc un semn bun, ar fi un semn în care dorim să atacăm această instituţie. Şi rugămintea, dacă se vor discuta amendamente, să ţineţi cont de acest lucru. Parlamentul este suveran.
Trebuie găsită o soluţie astfel încât obiectivul principal, cel asumat şi în Programul de guvernare, cel argumentat foarte bine pe atâtea pagini, cel pe care l-am prezentat foarte transparent de ani de zile, să fie atins – acela al desfiinţării secţiei şi al continuării combaterii acestui fenomen, din fericire, de mică amploare, referitor la infracţiunile săvârşite de către magistraţi”.
UPDATE: După circa o oră, Corina Corbu, președinte Înaltei Curți, a transmis un comunicat de presă în care prezintă motivele retragerii de la lucrările Comisiei juridice:
„Din păcate, caracterul intens politizat și pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus președintelui Înaltei Curți retragerea de la lucrările Comisiei, percepția publică de independență și imparțialitate, care este esențială pentru funcționarea autorității judecătorești, impunând ca reprezentanții acesteia să nu fie asociați din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice.
Înalta Curte de Casație și Justiție rămâne deschisă oricărei forme de dialog cu reprezentanții celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante care țin de organizarea judiciară și de funcționarea justiției ca serviciu public, cu dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderație și echilibru, în special în comunicarea publică, elemente esențiale pentru protejarea imaginii și prestigiului justiției, extrem de importante din perspectiva respectării drepturilor cetățeanului implicat în actul de justiție.
Reprezentanții sistemului judiciar pot oferi un punct de vedere documentat și, considerăm noi, util Legiuitorului în analiza calității reglementărilor emise în această materie, în special din punct de vedere tehnic, științific, precum și din perspectiva aplicării în practică a anumitor norme de drept, însă ei nu trebuie implicați în chestiuni care țin de lupta politică și asupra cărora societatea, dar și sistemul judiciar rămân divizate.
Tratarea acestor chestiuni cu moderație, precauție și deschidere pentru ascultarea părerii celeilalte părți rămân esențiale pentru reușita unui astfel de demers.
Asupra chestiunii de drept care făcea obiectul dezbaterii de astăzi, președintele Înaltei Curți reiterează public poziția pe care a exprimat-o anterior și în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv faptul că modificarea dispozițiilor legale menționate în proiectul de lege nu trebuie să se rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătățească fondul reglementărilor în acest domeniu. Astfel cum a arătat, în avizul acordat, Consiliul Superior al Magistraturii modificarea legislației în domeniul în discuție trebuie să includă și o serie de garanții prin care să se întărească statutul de independență al judecătorului, în special din punct de vedere al percepției publice (toate documentele internaționale în materie subliniază de altfel importanța ”aparențelor”, a percepției publice în ceea ce privește independența justiției).
Indiferent dacă se va opta la nivelul Legiuitorului pentru păstrarea actualei forme de investigare a infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite de magistrați, pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei soluții legislative noi, modificările de competenţă trebuie dublate de îmbunătățiri pe fondul reglementării, atât sub aspectul asigurării eficacității acestui mecanism de angajare a răspunderii celor aflați în culpă, dar și sub aspectul garanțiilor de independență conferite tuturor celorlalți judecători. Ambele laturi ale acestui raport nu privesc în primul rând drepturile și obligațiile magistraților, ci drepturile fundamentale ale cetățenilor, cărora trebuie să li se asigure accesul la o instanță, la un judecător independent și imparțial, cu respectarea tuturor principiilor care asigură caracterul echitabil al procedurii judiciare. Din această perspectivă, orientarea oricărui proiect de lege în acest domeniu în principal către aspectele de fond, iar nu doar abordarea celor de formă, rămâne esențială.
În sfârșit, având în vedere întregul istoric al modului în care oamenii politici s-au raportat la justiție pe parcursul ultimilor 30 de ani, nu doar sub aspectul organizării judiciare, dar și la nivelul discursului public la adresa justiției, precum și în ceea ce privește asigurarea resurselor necesare funcționării acestui serviciu public, generându-se probleme devenite la acest moment cronice, considerăm că ar trebui asumat principiul ca orice nouă modificare a normelor de organizare judiciară să reprezinte o reformă veritabilă, care să creeze plus-valoare din perspectiva cetățenilor implicați în actul de justiție. Prin urmare, dezbaterea publică ar trebui să îmbrace o formă mai amplă și să nu se limiteze la chestiunile cu impact preponderent politic și mediatic, existând și alte probleme care necesită o intervenție cât mai urgentă a legiuitorului și care ar îmbunătăți perceptibil calitatea acestui serviciu public”.
