Noul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat, joi, rezultatele anchetei asupra morților de coronavirus în anul 2020, iar rezultatele îi dau dreptate antecesorului său, Vlad Voiculescu, demis în urmă cu două luni de premierul Florin Cîțu.
Concret, ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a descoperit diferențe de până la 500 de decese COVID-19 pe fiecare spital între platformele oficiale „Corona-forms” și ”Alerte MS”.
„În anul 2020, s-au înregistrat în Corona-forms 16.120 decese, iar în alerte MS 18.498 de decese”, a spus ministrul.
Aceasta înseamnă 2.378 de decese în urma infectării cu noul coronavirus, numai în anul 2020.
UPDATE! Vlad Voiculescu, noi detalii despre „mermelirea” raportării deceselor: „La Colentina diferența e de peste 500 de persoane”
Cîțu îl face mincinos pe Vlad Voiculescu, dar acesta probează cu documente
Scandalul deceselor: MApN și Spitalul Colentina îl fac mincinos pe Vlad Voiculescu
Iată declarațiile ministrului Mihăilă:
În urmă cu câteva săptămâni a fost comunicată existența unei diferențe privind raportarea în bazele de date ale MS. În acest sens s-a constituit o comisie pentru identificarea regulilor de raportare privind decesele COVID, analiza procesului de raportate, identificarea corespondenței dintre bzaele de date și a potențialelor neconformități, corectarea lor.
Comisia apreciază că sursa oficială de raportare este certificatul de deces.
S-au constituit platformele Corona-forms și alerte MS.
Prin ordin al MS din 2020: ministerul sănătății utilizează Corona-forms, dezvoltată de STS. Utilizatorii sunt: MS, INSP, DSp județene și București, laboratoarele care fac testare și unitățile sanitare. Unitățile spitalicești au obligația raportătii deceselor către DSP.
Platforma Corona-forms a fost implementată în aprilie 2020 și include raportări caz cu caz, zilnice, individuale, verificabile cu CNP.
Alerte MS e o platformă cu date de tip agregat numeric și conțin și alte date: pacienți, echipamente.
Comunicările zilnice al GCS este reprezentantă de înregistrările din Corona-forms.
Toate informațiile privind persoanele decedate au avut la bază informațiile din Corona-forms.
Rezultatele analizei comisiei:
În anul 2020: 16.792 de decese cu diagnostic COVID și 284 de cazuri cu diagnostic principal COVID-19 cu virus neidentificat. și 3.920 decese din alte cauze la care s-a asociat și COVID și 217 cu diagnostic secundar COVID fără virus identificat.
Pentru 2020, în platforma MS s-au raportat 26.106 decese – 227 cu diagnostic principal COVID și restul cu diagnostic secundar.
În anul 2020 s-au înregistrat în Corona-forms 16.120 decese, iar în alerte MS 18.498 de decese.
Numărul deceselor rezultat din raportările spitalelor – 18.670.
Comisia a analizat datele de la spitale și a detectat diferențe de până la 500 de cazuri raportate pe spital între cele două platforme.
Cauze: organizarea raportării variază, unele spitale recunosc neraportarea la DSP din diverse cauze, există un nivel de cunoaștere redus și confuzii privind procesul de raportare.
Comisia recomandă un proces de actualizare a deceselor din Corona-forms.
Întrebări și răspunsuri:
Nu aș căuta greșeli și vinovați pe diferențele de raportare și m-aș concentra pe ameliorarea procesului. Am trimis o solicitare către DSP-uri pentru clarificări legate de metodele de raportare.
Nu aș căuta neapărat vinovați.
În acest moment avem doar diferențe între datele care au fost raportate între diferitele platforme. Prin datele venite de la DSP vom vedea în care dintre județe putem ameliora procesul.
Orice încercare de a politiza evoluția pandemiei ar scădea încrederea populației în modul în care a fost gestionată pandemia.
Diferențe de raportare există de la începutul pandemiei și până în prezent.
Raportul va fi făcut public? Am prezentat datele agregate în acest raport.
Vom menține sistemele de raportare care s-au dovedit eficiente și cu cele mai puține erori.
Care este diferența dintre decesele raportate în Corona-forms și cele din alerte MS?
Am prezentat datele în acest raport.
Consider necesară actualizarea periodică a datelor din Corona-forms cu cele furnizate de Institutul Național de Statistică.
Diferențele sunt mai mari în vârfurile pandemice.
Procedurile de raportare făcute la solicitarea comandantului acțiunii și reglementate prin ordin sunt cele valabile la nivel național. Voi întreba specialiștii de la INSP dacă acestea sunt concordante cu cele recomandate la nivel național.
Cred că solicitarea Parlamentului e bine-venită, e un act de transparență, dar e un act de responsabilitate a celor aleși să nu politizeze niciun aspect al pandemiei. Voi merge în Parlament.
