Ministrul PNL al Justiției, Cătălin Predoiu, a lansat în dezbatere publică, vineri, propriul proiect de lege privind desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), deși există deja un proiect de lege în acest sens care a fost adoptat de Guvernul Cîțu, a trecut de Camera Deputaților și este blocat, de un an, la Senat.
Numai că, în noul proiect legislativ, Predoiu a preluat „pohta” UDMR și PSD de a nu returna la DNA și DIICOT dosarele în care sunt anchetați magistrați, ci le face acestor corupți un regim special. Astfel, dosarele vor fi luate de Parchetul General și distribuite la procurori „speciali”, desemnați de procurorul general Gabriela Scutea și de CSM.
„Pentru investigare infracţiunilor care până acum erau în competenţa SIIJ am folosit un model inspirat din funcţionarea Parchetului European, adică un număr de 12 procurori în centru, la Bucureşti, şi 30 de procurori răspândiţi în ţară, câte doi procurori de fiecare Curte de apel, în total 42 de procurori, care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de Plenul CSM. Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de Plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de Plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel”, a indicat ministrul Predoiu.
Procurorii din Parchetul General vor fi propuşi Plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel vor fi propuşi Plenului CSM de către prim-procurorii acestor structuri, a mai spus el, cu precizat el, cu precizarea:
„Competenţa este partajată între cele două nivele. Procurorii de la Secţia de Urmărire Penală vor desfăşura urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de membrii CSM, judecătorii de la Instanţa supremă şi procurorii de la Parchetul General, judecătorii de la Curţile de apel, procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe, judecătorii de la Curtea Militară de Apel şi procurorii de la Parchetul de pe lângă această instanţă. În competenţa procurorilor de la Curţile de apel vor fi infracţiunile săvârşite de judecătorii de la Judecătorii, Tribunale, Tribunale militare şi de procurorii care funcţionează pe lângă aceste instanţe”.
Procurorii care vor fi desemnaţi de Plenul CSM vor avea o vechime de 15 ani – cei de la Secţia de Urmărire Penală şi 12 ani – cei de la Parchetele Curţilor de apel, prevede proiectul de lege.
De asemenea, procurorii vor trebui să aibă calificativul „foarte bine” la ultimele două evaluări profesionale şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani.
„O conduită morală ireproşabilă şi o experienţă profesională semnificativă, în principal în investigarea infracţiunilor de corupţie şi cele asimilate acestora, infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, dar fără a se limita la aceste categorii de infracţiuni. (…) În ceea ce priveşte situaţia dosarelor existente, ele vor fi transmite de către Parchetul General în 30 de zile la Parchetele competente, potrivit acestei legi, iar procesul de desemnare şi selectare se va face în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, a mai spus Predoiu.
Control pe dosarele de corupție din justiție, prin procurorul general Gabriela Scutea – numită de Iohannis fără avizul CSM
Procurorul general Gabriela Scutea îi este profund îndatorată lui Predoiu, pentru că acesta a propus-o pentru această funcție, iar președintele Klaus Iohannis a numit-o pe post, în ciuda avizului negativ al CSM. Acum, șeful statului este pe cale să-i reînnoiască mandatul de 3 ani la șefia Parchetului General.
Iohannis le-a numit procuror-șef pe Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, în ciuda avizului negativ al CSM
Iohannis a ignorat avizul negativ dat de CSM motivând public că „parțial este destul de superficial”.
VIDEO. Iohannis justifică în mod surprinzător numirea șefilor de parchete: Avizul CSM-ului mi s-a părut parţial destul de superficial
În privința Giorgianei Hosu, președintele Iohannis a eșuat lamentabil: soțul acesteia, judecat pentru corupție încă din momentul numirii ei la șefia DIICOT, a fost nevoită se demisioneze după nici 7 luni, când Dan Hosu a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, în primă instanță.
