Infractorii de lux aflați în risc de condamnare la închisoare mai pot fugi din țară doar până la 1 octombrie, dată după care vor fi monitorizațicu brățări electronice.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, propune Guvernului Ciolacu un proiect de Ordonanță de urgență (OUG) prin care să fie devansată cu 3 luni, de la 1 ianuarie 2025 la 1 octombrie 2024, aplicarea sistemului de monitorizare electronică în cazul inculpaților plasați sub control judiciar. (Vezi documente la finalul articolului)
În acest fel, va fi evitat riscul ca inculpații în cauză să fugă din țară sub ochii „vigilenți” ai polițiștilor de frontieră, așa cum s-a întâmplat în cazul fostului deputat PSD Sebastian Ghiță sau, mai recent, a fostului primar de Baia Mare, Cătălin Cherecheș.
„De asemenea, în acelaşi scop, conducerea MAI a dispus elaborarea unui proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea HG 1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice şi organizatorice privind funcţionarea în sistem-pilot, precum şi a celor privind operaţionalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică”, precizează, marți, MAI
În plus, prin noua OUG va fi devansată, de la 1 ianuarie 2026 la 1 octombrie 2024, aplicarea monitorizării electronice pentru inculpații plasațși în arest la domiciliu.
„Începând cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă şi până la data de 1 octombrie 2024, va fi testată folosirea sistemului de monitorizare electronică pentru persoanele faţă de care a fost dispusă măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu în municipiul Bucureşti şi în judeţele în care este implementat deja SIME, arată MAI. Testarea se va face folosind infrastructura şi dispozitivele deja existente”, mai arată MAI.
Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică acoperă, la acest moment, situaţiile de violenţă domestică în care a fost dispusă emiterea unui ordin de protecţie sau a unui ordin de protecţie provizoriu faţă de agresor şi a fost conceput pentru a fi implementat în trei etape:
– prima etapă: în perioada 2022-2023 la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţelor Iaşi, Mureş şi Vrancea;
– a doua etapă: în anul 2024 la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale menţionate şi la nivelul judeţelor Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea;
– a treia etapă: la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale menţionate anterior şi la nivelul judeţelor Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea, cu termen iniţial anul 2025.
