Ministrul Educației, Mircea Dumitru, a declarat luni, la o dezbatere pe tema analfabetismului funcţional desfășurată la UBB Cluj-Napoca, că 42% dintre elevii din România nu înţeleg textul citit şi au dificultăţi în efectuarea unor operaţii elementare, în condiţiile în care media europeană a analfabetismului funcţional este de 20%.
El a cerut ca manualele să fie scrise pentru elevi, și le-a dat ca exemplu pe cel din spaţiul anglo-saxon, care sunt scrise “nu pentru profesori, nu pentru colegi, deci nu sunt scrise pentru ca autorul să arate cât este de bine pregătit şi cât de sofisticată este gândirea lui ştiinţifică”.
Ministrul a precizat că este nevoie de “un manual ţintit pentru ca elevul să dorească să citească, să înveţe. Ar trebui făcut un efort să gândim oameni care să ştie să scrie manuale”.
În privința analfabetismului funcţional, Mircea Dumitru a precizat că “trebuie să luăm măsuri concrete, pentru că fenomenul a luat o amploare îngrijorătoare”.
“Faptul este că mai mult de 40% dintre elevii din România nu înţeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, au dificultăţi să facă operaţii aritmetice elementare, au dificutăţi la nivelul unor competenţe de bază. Este nevoie de o şcoală care să fie mult mai eficientă şi care să formeze aceste competenţe la nivelul înţelegerii unui text. O strategie de reducere a analfabetismul funcţional trebuie să constituie o prioritate, după care se va face un calcul privind bugetul care trebuie alocat”, a spus Dumitru.
Ministrul a precizat că, de-a lungul anilor, “a lipsit curajul unei reforme și că anumite momente au fost ratate, astfel încât s-a ajuns la această situație”.
Dar “există oricând un bun moment pentru a se lua decizia unei remedieri și s-a declarat optimist în ceea ce privește eficiența măsurilor în viitor”. El a avertizat însă că lucrurile nu se vor îmbunătăți de la sine.
Fenomen cunoscut
Potrivit specialiștilor, conceptul de alfabetizat funcțional presupune o persoană capabilă să citească un text, să îl înțeleagă, să facă conexiunile cu ceea ce știa înainte de citirea textului, capacitatea sa de a-și formula un punct de vedere cu privire la ce a citit, de a exprima în scris sau oral punctual său de vedere și, nu în ultimul rând, de a aplica informațiile/cunoștințele obținute în contexte de viață reală, adică funcționarea în societate.
Potrivit datelor prezentate la dezbaterea dedicată analfabetismului funcțional, în 2012 a fost publicat primul raport al EU High Level Group of Experts on Literacy, care cuprinde 5 capitole despre nivelul analfabetismului funcțional în Europa, dar și recomandări de reducere a acestuia.
Din acest raport reiese că sistemul educațional românesc are probleme serioase în ceea ce privește alfabetizarea funcțională și multiplă, elevii români situându-se pe locul 49 din 65 la testarea PISA din 2009, la secțiunea lectura și înțelegerea textului. La secțiunea matematică și la științe, România s-a situat pe locul 47. La nivelul Europei, după România se mai află doar Albania.
Raportul Grupului la Nivel Înalt arată că 40,4% dintre elevii români sunt sub nivelul 2 (corespunzător evaluării PISA), ceea ce, practic, înseamnă incapacitatea acestora de a înțelege cele mai simple sarcini la examenele naționale. Potrivit informațiilor oferite de organizatori, acest lucru înseamnă, practic, că acești tineri nu vor putea accede decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educație. Potrivit reprezentanților Departamentului de Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale procentul a ajuns în 2016 la peste 42 la sută.
Media europeană a analfabetismului funcțional este de 20%, ținta fiind reducerea la 15% până în 2020. România ocupă ultimul loc din UE la acest capitol, iar la nivelul Europei extinse, se găsește pe penultimul loc, fiind urmată doar de Albania.