Marţi, 30 octombrie, se împlinesc 3 ani de la catastrofa din clubul Colectiv, soldată cu 65 de morți – dintre care 27 la faţa locului și 38 după internarea în spitale – și circa 200 de răniți. Mulți dintre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. Ulterior, la un an şi 9 luni după incendiu, un alt tânăr a murit – s-a sinucis -, ridicând bilanţul tragic la 65 de victime.
UPDATE: Asociaţia Colectiv GTG 3010 organizează în această zi, între orele 19:30 – 20:30, o acțiune comemorativă denumită “Marşul Chitarelor “, în memoria victimelor de la Clubul Colectiv.
Între orele 18.30 – 19.30, oamenii se vor aduna în Parcul Unirii, pe trotuarul dinspre magazinul Unirea, iar între orele 19.30 – 20.30 se vor deplasa pe traseul: Parcul Unirii (trotuarul dinspre magazinul Unirea), traversarea intersecţiei Bd. I.C. Brătianu cu Bd. Unirii, Pod Şerban Vodă, Splaiul Unirii, str. Bucur, Piaţa Bucur.
Traficul rutier va fi închis şi reluat progresiv pe traseul de desfăşurare al marşului, cu avizul Comisiei Tehnice de Circulaţie din cadrul PMB şi al Brigăzii Rutiere.
Justiția își bate joc de supraviețuitori și de părinții îndurerați
La 3 ani de la catastrofa Colectiv, justiția română își bate joc de supraviețuitori și de părinții îndurerați care și-au îngropat copiii sau îi văd traumatizați fizic și psihic pe viață.
Dosarul Colectiv, trimis în judecată în 28 aprilie 2016, la un an și jumătate de la incendiul în care au ars de vii 26 de tineri, iar alți 200 au fost răniți, a fost “judecat” timp de un an și jumătate la tribunalul București, iar acum întreaga procedură a fost reluată de la zero, după ce unul dintre magistrați s-a pensionat intempestiv.
CSM a aprobat pensionarea judecătorului Terceanu din DOSARUL COLECTIV
Primul termen a început în această lună… printr-o amânare. Următorul termen este pe 9 noiembrie, când vor începe reaudierea inculpaților și a martorilor.
3 în unul
Au fost inițial 3 dosare, reunite ulterior în unul singur. Primul dosar, instrumentat la Parchetul General, avea 8 inculpaţi: cei trei patroni ai Clubului Colectiv, trei artificieri şi două societăţi comerciale (Colectiv Club SRL şi Golden Ideas Fireworks Artists SRL). Acuzaţiile puse în sarcina lor sunt grave: ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravată, având ca urmare vătămarea mai multor persoane şi neluarea măsurilorlegale de securitate şi sănătate în muncă, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri.
Judecarea dosarului a pornit cu stângul, la Judecătoria Sectorului 4, unde vreme de câteva termene bune s-a discutat strict pe competenţa instanţei. În final, s-a decis declinarea competenţei către Tribunalul Bucureşti.
Alt doilea dosar îi are ca inculpați pe pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, care ştiau că acel club funcţionează fără autorizaţii de securitate la incendii şi au ignorat acest lucru. La primul termen de la Tribunalul Militar, judecătorii au decis la finele lunii decembrie 2017 să înainteze această cauză Tribunalului Bucureşti, pentru a se discuta reunirea cu cealaltă, aflată deja pe rolul instanţei civile.
Al treilea dosar, instrumentat de procurorii DNA, îi are ca inculpați pe edilul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone – trimis în judecată în luna mai 2016 pentru două infracţiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice.
Alături de Piedone sunt judecate 3 subalterne ale sale, acuzate de complicitate la abuz în serviciu: Aurelia Ioficiu, şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 la data faptelor, Luminiţa Ganea, consilier în cadrul aceleaşi structuri, şi Sandra Moţoc, referent superior în cadrul serviciului.
I-au lăsat să moară!
Autoritățile s-au spălat pe mâini, iar cu cât trece timpul, încearcă să nu mai aducă în discuție acest caz care a cutremurat România – și chiar toată Europa.
Iadul s-a produs în seara de 30 octombrie 2015 la ora 22.20, declanșat de artificiile aprinse în timpul concertului trupei Goodbye to Gravity.
Mai întâi, IGSU a declanșat planul roșul de intervenție abia după sosirea primelor ambulanțe la locul incendiului din clubul în care au murit arși de vii sau intoxicați cu fum primii 27 de tineri.
Pompierii au venit neechipaţi corespunzător, deși apelurile disperate ale celor din mijlocul flăcărilor, la 112, dacă ar fi fost luate în seamă de operatori, erau suficiente pentru a-i convinge că este vorba despre un incendiu devastator.
Mai precis, pompierii nu au avut tuburi de oxigen, ci numai măşti de gaze, astfel că intervenţia lor la salvarea tinerilor aflaţi în club a fost dificilă iar numărul celor intoxicaţi şi scoşi la timp pentru a putea scăpa teferi a fost foarte mic.
La camerele de gardă nimeni n-avea habar de dimensiunile catastrofei
Apoi, la camerele de gardă a fost anunțat cu întârziere incendiul cu sute de victime – morți și răniți. Practic, medicii și asistentele au aflat despre dimensiunea uriașă a catastrofei chiar de la răniții veniți singuri, cu mașinile proprii sau cu taxiurile. Au fost primiți cu neîncredere, lăsați să aștepte.
Nimeni nu era pregătit să preia cazurile multiple. Trierea răniților și plimbarea lor de la un spital la altul s-a făcut mult mai târziu, după ce șeful Departamentului pentru situații de Urgență, Raed Arafat, și ministrul de atunci al Internelor, Gabriel Oprea, au dat asigurări, în fața camerelor de luat vederi, că situația este sub control. Martori spun că și aceste declarații s-au făcut abia după ce ambulanțele au fost aliniate în spatele lor, să fie prinse în imaginile transmise live de televiziuni.
În cursul nopții de 30 spre 31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunța că 27 de persoane au murit și 162 au fost spitalizate. Răniții au fost transportați la spitalele Floreasca, de Arși, Elias, Militar, ”Sf. Pantelimon”, Județean Ilfov, ”Sf. Ioan”, ”Bagdasar-Arseni”, Municipal, Colțea, ”Marie Curie” și “Grigore Alexandrescu”.
Ajutorul UE, refuzat de autorități
Însă crima autorităților a venit după câteva zile, când Guvernul Ponta a refuzat accesarea mecanismului de sprijin pe protecție civilă, pe care mai multe state din Uniunea Europeană au anunțat că îl vor oferi răniților.
Concret, atât Raed Arafat, cât și ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, dublat de premierul Victor Ponta, s-au opus trimiterii răniților în străinătate, în ciuda faptului că mureau în fiecare zi câțiva dintre ei.
I-au lăsat să moară în spital de infecțiile nosocomiale. N-am aflat asta de la medicii lași, care n-au ieșit public să spună că în fiecare spital este acest pericol. Am aflat de la medicii din străinătate, unde fiecare rănit a ajuns cu cel puțin 5 bacterii ucigașe cu care s-au infectat în spitalele din București.
Așa au murit răniții rămași în România, așa au murit o parte dintre cei trimiși prea târziu în străinătate. Iar vinovații – nu există!
După circa două săptămâni, 34 dintre răniți au fost transferați la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel și Elveția. Toți aveau infecții nosocomiale pe care le-au luat din spitalele din România.
În următoarele două luni, până la sfârșitul anului 2015, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63. În 14 martie 2016 a murit și al 64-lea rănit. Între victimele care și-au pierdut viața în urma incendiului s-au aflat și membri ai trupei Goodbye to Gravity — basistul Alex Pascu, bateristul Bogdan Lavinius Enache, chitariștii Vlad Țelea și Mihai Alexandru.
În anul 2017 s-a sinucis unul dintre răniții din Colectiv. Al 65-lea.