Miercuri se comemorează patru ani de la incendiul din clubul Colectiv, în urma căruia au murit 65 de tineri (27 la faţa locului, 37 după internarea în spitale și unul care s-a sinucis), alți aproape 200 suferind arsuri cu urmări pe viață.
Până în prezent nu a fost găsit niciun vinovat, dosarul deschis de procurori fiind tărăgănat prin sălile de judecată. Au fost inițial 3 dosare, reunite ulterior în unul singur.
Primul dosar, instrumentat la Parchetul General, avea 8 inculpaţi: cei trei patroni ai Clubului Colectiv, trei artificieri şi două societăţi comerciale (Colectiv Club SRL şi Golden Ideas Fireworks Artists SRL). Acuzaţiile puse în sarcina lor sunt ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravată, având ca urmare vătămarea mai multor persoane şi neluarea măsurilorlegale de securitate şi sănătate în muncă, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri.
Judecarea dosarului a pornit cu stângul, la Judecătoria Sectorului 4, unde vreme de câteva termene bune s-a discutat strict pe competenţa instanţei. În final, s-a decis declinarea competenţei către Tribunalul Bucureşti.
Alt doilea dosar îi are ca inculpați pe pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, care ştiau că acel club funcţionează fără autorizaţii de securitate la incendii şi au ignorat acest lucru. La primul termen de la Tribunalul Militar, judecătorii au decis la finele lunii decembrie 2017 să înainteze această cauză Tribunalului Bucureşti, pentru a se discuta reunirea cu cealaltă, aflată deja pe rolul instanţei civile.
Al treilea dosar, instrumentat de procurorii DNA, îi are ca inculpați pe edilul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone – trimis în judecată în luna mai 2016 pentru două infracţiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice.
Alături de Piedone sunt judecate 3 subalterne ale sale, acuzate de complicitate la abuz în serviciu: Aurelia Ioficiu, şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 la data faptelor, Luminiţa Ganea, consilier în cadrul aceleaşi structuri, şi Sandra Moţoc, referent superior în cadrul serviciului.
Judecarea dosarului Colectiv, reluată de la zero
Dosarul a întâmpinat un nou impas, anul trecut, după ce unul dintre judecători a cerut pensionarea, astfel că toată procedura se reia de la zero:
CSM a aprobat pensionarea judecătorului Terceanu din DOSARUL COLECTIV
Arafat și Bănicioiu au întârziat transferul răniților în străinătate: “Avem de toate”
Alt dosar a fost deschis in rem, în urmă cu 3 ani, la Parchetul General, după ce familiile și prietenii victimelor din clubul Colectiv au acuzat autoritățile care au coordonat intervenția de neglijență și ucidere din culpă.
„Chiar mai devreme m-a sunat doamna ministru din Moldova, însă i-am comunicat că chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noștri pot gestiona situația. Din Franța și din Germania, deci am primit din foarte multe părți astfel de solicitări (…) momentan noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații. Nu este nicio diferență între medicii care au venit și medicii de aici”, declara Nicolae Bănicioiu, la momentul tragediei.
Dosarul in rem a fost deschis sub aspectul infracțiunilor de ucidere din culpă în formă agravată, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, privind intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului, respectiv privind asistenţa medicală acordată acestor victime, împrejurările legate de posibile infecţii nosocomiale şi de acţiunile ori inacţiunile funcţionarilor publici în legătură cu transferul persoanelor vătămate la unităţi de spital din străinătate.
VIDEO. Libertatea difuzează imagini ascunse de ISU de la intervenția la Colectiv
Parchetul General a disjuns cauza și a trimis către Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul București anchetei ce îi privește pe pompierii din cadrul ISU București – Ilfov care au intervenit la incendiu.
Dosarul privind intervenţia pompierilor la Colectiv, disjuns şi declinat Parchetul Militar
Dosar in rem pentru sustragere sau distrugere de probe
Cu o zi înainte de comemorarea a 4 ani de la tragedia Colectiv, Parchetul Militar a anunțat, în 29 octombrie, că începe urmărirea penală in rem (doar cu privire la fapte) pentru sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri, ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, după ce un fragment din filmarea intervenţiei a apărut public, iar filmul nu a fost dat ca probă procurorilor.
Parchetul Militar începe urmărirea penală in rem în cazul filmului ascuns de IGSU după tragedia Colectiv
Iadul
Iadul s-a produs în seara de 30 octombrie 2015 la ora 22.20, declanșat de artificiile aprinse în timpul concertului trupei Goodbye to Gravity. În numai două minute și jumătate, focul s-a propagat rapid și a ucis pe loc 27 de tineri și a rănit alți aproape 200.
Mai întâi, IGSU a declanșat planul roșul de intervenție abia după sosirea primelor ambulanțe la locul incendiului din clubul în care au murit arși de vii sau intoxicați cu fum primii 27 de tineri.
Pompierii au venit neechipaţi corespunzător, deși apelurile disperate ale celor din mijlocul flăcărilor, la 112, dacă ar fi fost luate în seamă de operatori, erau suficiente pentru a-i convinge că este vorba despre un incendiu devastator.
Mai precis, pompierii nu au avut tuburi de oxigen, ci numai măşti de gaze, astfel că intervenţia lor la salvarea tinerilor aflaţi în club a fost dificilă iar numărul celor intoxicaţi şi scoşi la timp pentru a putea scăpa teferi a fost foarte mic.
Acesta este motivul pentru care filmul intervenției a fost ascuns timp de 4 ani.
La camerele de gardă nimeni n-avea habar de dimensiunile catastrofei
Apoi, la camerele de gardă a fost anunțat cu întârziere incendiul cu sute de victime – morți și răniți. Practic, medicii și asistentele au aflat despre dimensiunea uriașă a catastrofei chiar de la răniții veniți singuri, cu mașinile proprii sau cu taxiurile. Au fost primiți cu neîncredere, lăsați să aștepte.
Nimeni nu era pregătit să preia cazurile multiple. Trierea răniților și plimbarea lor de la un spital la altul s-a făcut mult mai târziu, după ce șeful Departamentului pentru situații de Urgență, Raed Arafat, și ministrul de atunci al Internelor, Gabriel Oprea, au dat asigurări, în fața camerelor de luat vederi, că situația este sub control. Martori spun că și aceste declarații s-au făcut abia după ce ambulanțele au fost aliniate în spatele lor, să fie prinse în imaginile transmise live de televiziuni.
În cursul nopții de 30 spre 31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunța că 27 de persoane au murit și 162 au fost spitalizate. Răniții au fost transportați la spitalele Floreasca, de Arși, Elias, Militar, ”Sf. Pantelimon”, Județean Ilfov, ”Sf. Ioan”, ”Bagdasar-Arseni”, Municipal, Colțea, ”Marie Curie” și “Grigore Alexandrescu”.
Ajutorul UE, refuzat de autorități
Însă crima autorităților a venit după câteva zile, când Guvernul Ponta a refuzat accesarea mecanismului de sprijin pe protecție civilă, pe care mai multe state din Uniunea Europeană ce ofereau răniților.
Raed Arafat și Nicolae Bănicioiu s-au opus trimiterii răniților în străinătate, în ciuda faptului că mureau în fiecare zi câțiva dintre ei.
I-au lăsat să moară în spital de infecțiile nosocomiale. N-am aflat asta de la medicii lași, care n-au ieșit public să spună că în fiecare spital este acest pericol. Am aflat de la medicii din străinătate, unde fiecare rănit a ajuns cu cel puțin 5 bacterii ucigașe cu care s-au infectat în spitalele din București.
Așa au murit răniții rămași în România, așa au murit o parte dintre cei trimiși prea târziu în străinătate. Iar vinovații – nu există!
După circa două săptămâni, 34 dintre răniți au fost transferați la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel și Elveția. Toți aveau infecții nosocomiale pe care le-au luat din spitalele din România.
În următoarele două luni, până la sfârșitul anului 2015, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63. În 14 martie 2016 a murit și al 64-lea rănit.
Între victimele care și-au pierdut viața în urma incendiului s-au aflat și membri ai trupei Goodbye to Gravity — basistul Alex Pascu, bateristul Bogdan Lavinius Enache, chitariștii Vlad Țelea și Mihai Alexandru.
În anul 2017 s-a sinucis unul dintre răniții din Colectiv. Al 65-lea.
În 2017, la 2 ani de la tragedia #Colectiv, PSD-iștii “de la centru” l-au aniversat pe Dragnea în ziua comemorării victimelor. Iordache: “Asta-i viaţa!”
Seara tragediei: Catastrofă în Clubul Colectiv din Capitală: 27 de morţi şi 184 de răniţi
