Avocatul Poporului, Renate Weber, fost europarlamentar ALDE și votată cu o largă majoritate în Parlament ca Avocat al Poporului după ce Victor Ciorbea și-a încheiat mandatul, a atacat, miercuri, la Curtea Constituțională a României (CCR), Codul Administrativ aprobat de Guvernul Dăncilă printr-o Ordonanță de Urgență (OUG), după ce o lege în acest sens, adoptată de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, a fost declarată neconstituțională, iar Parlamentul avea la dispoziție 45 de zile să o corecteze.
Acesta este și motivul pentru care Weber a atacat la CCR Codul Administrativ. E drept, cu o întârziere de două luni de la adoptare și o lună și jumătate de când Avocatul Poporului a anunțat că a primit 10 sesizări de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului a primit 10 petiții pentru a ataca la CCR Codul Administrativ
USR a fost primul partid care a sesizat Avocatul Poporului:
USR a sesizat noul Avocat al Poporului, RenateWeber, să conteste la CCR Codul Administrativ
Și nu putem ignora faptul că decizia de atacare la CCR a venit după ce șeful de partid al Renatei Weber, Călin Popescu Tăriceanu, a rupt coaliția PSD-ALDE.
Argumentele atacării la CCR
Unul dintre argumentele Avocatului Poporului în sesizarea transmisă CCR este inexistenţa unei situaţii de urgenţă care să justifice această OUG pentru adoptarea Codului Administrativ.
Însă argumentul imbatabil este acela că această OUG inversează rolul Parlamentului și Guvernului.
Avocatul Poporului invocă, în principal, trei motive:
„1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 contravine art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece nu răspunde exigențelor Constituției privind delegarea legislativă, astfel cum aceasta a fost dezvoltată prin jurisprudența Curții Constituționale.
În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanței sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură și nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susținerea urgenței și situației extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanțe.
Avocatul Poporului consideră că maniera aleasă pentru soluționarea situației administrației publice centrale și locale din România nu este adecvată, întrucât mecanismul legislativ al ordonanței de urgență prezintă un regim aparte, care ar trebui să fie folosit în situații extraordinare, urgente și a căror reglementare nu poate fi amânată.
Or, situația care a generat adoptarea acestei ordonanțe de urgență este deja de notorietate și a cunoscut anterior mai multe inițiative legislative, ultima fiind, în acest sens, cea inițiată în Parlamentul României, în cursul anului 2018 (PL-x nr. 369/2018 Proiect de Lege privind Codul administrativ al României), care a încetat prin respingerea definitivă de Camera Deputaților a proiectului de lege.
2. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 contravine prevederilor constituționale ale art. 69 privind mandatul reprezentativ, ale art. 109 referitoare la răspunderea membrilor Guvernului și ale art. 111 alin. (1) privind controlul parlamentar al activității Guvernului.
Din examinarea argumentelor utilizate de Guvern pentru justificarea demersului legislativ în calitate de legiuitor delegat, Avocatul Poporului constată că se tinde la inversarea raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern.
Niciodată situația extraordinară si urgența unui demers legislativ delegat nu pot fi acceptate ca o sancțiune a eșecului procesului de legiferare derulat de Parlament, acesta fiind reprezentantul poporului și unica autoritate legiuitoare.
Principiul colaborării loiale dintre instituțiile și autoritățile statului nu înlătură funcția de control pe care Parlamentul o are asupra Guvernului și nu inversează acest control.
3. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 contravine art. 115 alin. (6) din Constituție, întrucât afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, în speță Guvernul.
Analizând noua soluție legislativă, Avocatul Poporului constată că din condițiile generale pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului a fost înlăturată condiția incompatibilității, ceea ce produce consecințe negative prin fragilizarea statutului membrilor Guvernului și a instituției în ansamblu.
Eliminarea condiției de ocupare a funcției de către o persoană aflată într-unul din cazurile de incompatibilitate poate conduce la situații de fapt în care o persoană decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică în aplicarea Legii nr. 176/2010, să fie numită în funcția de membru al Guvernului doar pentru ca mai apoi, când se constată interdicția, să înceteze calitatea de membru.
Similar, oferirea unui termen de 15 zile după învestire pentru a ieși din situația de incompatibilitate, afectează în mod negativ credibilitatea unei instituții fundamentale a statului, întrucât permite declanșarea procedurilor constituționale prevăzute de art. 103-104 (care implică Președintele României, prim-ministrul și Parlamentul), în considerarea unei persoane aflate într-o situație de incompatibilitate.
Întreaga motivație pe care se bazează opinia Avocatului Poporului se regăsește pe site-ul instituției, la secțiunea Contencios Constituțional – Excepții de neconstituționalitate – 2019″.
Pensiile speciale și infractori în Guvern, printre prevederile scandaloase
Una dintre prevederile scandaloase ale Codului Administrativ este înfiinţarea pensiilor speciale pentru anumite categorii de aleşi locali (indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vice-preşedinţi de consilii judeţene).
Altă prevedere, aprobată de Guvernul Dăncilă și cu acordul tuturor președinților de consilii județene ale PNL, este alegerea acestora într-un singur tur de scrutin.
De asemenea, președintele Iohannis nu mai poate refuza decât o singură dată propunerile de noi miniștri, el având la dispoziție numai 10 zile pentru aceasta.
Ordonanța de Urgență nr. 57/2019, cu pensiile speciale pentru baronii locali și cu noile reguli de acceptare a miniștrilor de către Iohannis, a intrat în vigoare
În plus, Guvernul Dăncilă a decis că pot fi membri ai Guvernului și persoanele condamnate penal, pentru care a intervenit reabilitarea.
Totodată, Codul Administrativ a transferat răspunderea de la primari către funcționarii publici.
O altă prevedere este aceea prin care o majoritate simplă va putea decide dacă primăria vinde din patrimoniu și cu cât va vinde.
Gabriela Firea a răsturnat, astfel, decizia definitivă a Curții de apel București care a desființat cele 22 de companii municipale ale Primăriei București.
