Miercuri, are loc ședința în care șefii Direcției Naționale Anticorupție anunță bilanțul acestei instituții pe anul trecut.
La eveniment participă, printre alții, și Klaus Iohannis, președintele României, iar întreaga atenție este îndreptată spre el și Laura Codruța Kovesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție.
Asta pentru că președintele are pe masă solicitarea lui Tudorel Toader, ministrul Justiției, de revocare din funcție a șefei DNA.
Dar, la cum arată situația în acest moment, o astfel de acțiune este puțin probabilă.
De altfel, la ședința de miercuri a DNA, Iohannis a aplaudat bilanțul anunțat de Laura Codruța Kovesi și, în acord cu aceasta, a tras concluzia că “cifrele nu mint”.
3.800 de dosare soluționate de 100 de procurori în 2017
Pentru că, conform șefei DNA, cea mai importantă instituție anticorupție din România a reușit, anul trecut, să soluționeze 3.800 de dosare, să audieze 23.000 de persoane și să studieze peste 12 milioane de documente. Iar această activitate a fost desfășurată efectiv de 100 de procurori din totalul de 146.
În plus, Laura Codruța Kovesi a anunțat că: “Anul trecut, aproximativ 1.000 de inculpați au fost trimiși în judecată. DNA se ocupă doar de corupția la nivel înalt. O treime din inculpații trimiși în judecată au avut funcții de conducere. 3 miniștri, 5 deputați, un senator, un fost președinte al Camerei Deputaților și un secretar general au fost trimiși în judecată”.
Aceste cifre ne arată că de cele mai multe ori cei care comit infracțiuni de corupție au ca principale atribuții gestionarea bugetelor publice.
Sunt tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă. Sunt rețete folosite pentru fraudarea banului public.
Toți știu ce trebuie să facă ca să câștige contracte din bani publici.
Un exemplu dramatic din sănătate: DNA a identificat manageri din spitale care iau mită de la furnizorii de bunuri și servicii. Se iau comisione de milioane de euro.
Anul trecut, investigațiile privind frauda cu fondurile UE s-au dublat. În cele mai multe cazuri e vorba de fraudarea fondurilor pentru comunitățile rurale, cele mai sărace”.
Sinteză Raport de activitate 2017
Raportul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pe anul 2017 se bazează pe date statistice care arată că s-au menținut standardele de eficiență și exigență, atât la urmărire penală, cât și în activitatea desfășurată de procurori în fața instanțelor de judecată.
Investigațiile au vizat cauze complexe privind fapte grave de corupție prevăzute de Codul Penal sau de Legea nr. 78/2000, dar și alte infracțiuni grave, considerate a fi în strânsă legătură cu corupția ca fenomen complex, așa cum prevede expres art. 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002 care statuează asupra competenței Direcției Naționale Anticorupție.
Potrivit competenței prevăzute de reglementările legislative menționate, procurorii DNA au inițiat, respectiv finalizat investigații comise de demnitari ori persoane cu funcții de conducere în administrația publică centrală și locală.
În anul 2017 a crescut numărul cauzelor soluționate și al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei, în timp ce volumul mare și complexitatea cauzelor în lucru au influențat durata cercetărilor și numărul cauzelor finalizate cu trimitere în judecată.
Principalele concluzii care au reieșit din raport sunt următoarele:
1. Creșterea continuă a volumului de activitate
Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 107 procurori care au avut de soluționat 11.234 cauze. Astfel, un procuror are de soluționat în medie 104 dosare, printre care numeroase cauze complexe (diverse forme de fraudă în achiziții publice, fraude cu fonduri europene sau în derularea procedurilor de retrocedare a imobilelor, cauze ce implică administrarea unui probatoriu complex, incluzând și expertize ori rapoarte de constatare ale specialiștilor).
S-au soluționat pe fond 3.893 de dosare (3.341 dosare în 2016), fiind cel mai mare număr de dosare soluționate într-un singur an, de la înființarea instituției.
Această activitate a determinat reducerea stocului de dosare față de anul precedent.
2. Creșterea numărului de acorduri de recunoaștere a vinovăției
S-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 997 inculpați în 381 dosare penale. Dintre acestea, în 91 de cauze, inculpații trimiși în judecată și-au recunoscut vinovăția (80 de acorduri de recunoaștere a vinovăției în 2016), lucru ce arată eficiență în administrarea probelor prin consolidarea unei practici de a recurge la instituția prevăzută la art. 478 și urm. Cod procedură penală, prin care se evită procesele penale costisitoare și de lungă durată.
3. Creșterea eficienței în investigarea fraudelor cu fonduri europene
S-a înregistrat o dublare numărului de trimiteri în judecată în dosarele cu acest obiect, în ultimii doi ani fiind întocmite 108 de rechizitorii și 22 acorduri de recunoaștere, privind 344 de inculpați (56 rechizitorii și 9 acorduri în anul 2015).
Aceste date relevă o activitate eficientă de urmărire penală în acest domeniu al infracțiunilor care afectează integritatea bugetului general al UE.
4. Soluționarea prin rechizitoriu a unor cauze importante care au vizat corupția la nivel înalt, caracterizată astfel prin valoarea ridicată a produselor infracționale și a prejudiciilor reținute în rechizitorii, dar și din perspectiva calității persoanelor trimise în judecată.
Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 329 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.
Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată:
– 13 demnitari, dintre care: 3 miniștri (unul în 2 dosare), 1 senator, 5 deputați, 1 președinte al Camerei Deputaților în Parlamentul României, 2 secretari de stat (din care un fost deputat și un președinte de partid la data săvârșirii faptei), 1 secretar general al unui minister.
–Alte funcții din administrația centrală: 1 secretar general adjunct într-un minister, 1 inspector guvernamental, 1 președinte al Autorității Electorale Permanente, 1 consilier al ministrului (la data săvârșirii faptei director general adjunct într-o companie națională)
Autorități locale: 49 primari (12 primari de municipiu, 37 primari de oraș/comună), 9 viceprimari (1 viceprimar de municipiu, 8 viceprimari de oraș/comună), 3 președinți de consilii județene (unul în două dosare),
– Instituții legate de aplicarea legii: 6 magistrați (3 judecători, 2 procurori și 1 prim procuror – consilier juridic la data săvârșirii faptei), 14 avocați, 69 polițiști, 3 notari
– Funcții importante în instituții publice: 1 președinte, 1 director general, 1 director al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, 1 președinte și 2 directori ai Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, 1 președinte al Colegiului Psihologilor din România, 23 directori de instituții publice
– 19 directori de companii/societăți naționale
– În domeniul educației: 1 prodecan, 4 cadre didactice universitare, 1 director de liceu, 8 profesori, 1 inspector școlar general.
– În domeniul sănătății: 4 manageri de spital, 2 directori de spital, 2 directori financiar de spital, 1 medic șef, 1 medic legist, 2 medici, 1 asistent medical
5. Pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție
Instanțele de judecată au condamnat definitiv un număr de 713 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție.
Între persoanele condamnate definitiv sunt:
– 3 deputați,
– 1 senator,
– 1 secretar de stat în cadrul unui minister
– 1 secretar general al Senatului României,
– 1 secretar general adjunct în cadrul unui minister
– 5 judecători (din care 1 președinte de tribunal),
– 3 procurori (din care 1 prim procuror parchet de pe lângă tribunal, 1 prim procuror parchet de pe lângă judecătorie și 1 procuror parchet de pe lângă tribunal),
– 2 președinți de consiliu județean,
– 3 vicepreședinți de consiliu județean,
– 28 de primari (6 primari de municipiu, 1 primar de oraș, 21 primari de comună)
– 1 fost președinte de agenție națională
– 30 directori ai unor instituții publice și societăți cu capital de stat.
Alte considerații privind activitatea DNA
În dosare ale DNA finalizate cu soluții definitive, instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 924,7 milioane lei.
A existat în continuare o preocupare pentru menținerea standardelor de calitate caracteristice anilor precedenți, astfel încât:
– Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii (Hotărârea Plenului CSM nr. 1265 din 24 noiembrie 2015), a fost de 12,2% soluții de achitare.
– Numărul de doare restituite: 1% (4 dintr-un total de 381 trimise în judecată).
Identificarea fraudei și corupției în achizițiile publice a reprezentat un domeniu prioritar pentru DNA. Investigațiile noastre au vizat, în special, achizițiile publice din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări și servicii publice.
Datele rezultate din activitatea de combatere a acestui tip de infracțiuni au fost valorificate în cadrul unei analize a cazuisticii privind infracțiunile de abuz în serviciu în formă calificată în domeniul achizițiilor publice.
Datele statistice ne arată o situație îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu și ne arată că nu avem un sistem de achiziții publice curat și transparent. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni.
Sinteza analizei referitoare la frauda și corupția în achizițiile publice, concluziile și vulnerabilitățile care au reieșit din această analiză se regăsesc în Raportul privind activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în anul 2017 și va fi postat pe site-ul instituției noastre (http://www.pna.ro/results.xhtml).
La prezentarea Raportului de activitate al D.N.A. au participat: președintele României Klaus Iohannis, reprezentanții principalelor instituții judiciare din România – președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție Cristina Iulia Tarcea, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii Codruț Olaru, procurorul general al României Augustin Lazăr, precum și reprezentanți ai ambasadelor, ai societății civile și ai mass media.
Discursul procurorului șef al DNA cu ocazia prezentării Bilanțului anual de activitate pentru anul 2017
Bine ați venit la prezentarea bilanțului DNA pentru anul 2017, un moment în care noi analizăm ce am făcut bine, analizăm ce nu a mers bine și ce am greșit, pentru ca analiza noastră să poată fi utilă pentru fundamentarea unor decizii privind reducerea corupției în România.
2017 a fost un an dificil în lupta împotriva corupției, un an complicat.
Însuși demersul de a lupta împotriva corupției, a fost pus sub semnul întrebării.
Deși noi descoperim și trimitem în judecată tot mai mulți inculpați pentru fapte de corupție, bugetele publice sunt în continuare prejudiciate prin fraude.
Ne întrebăm dacă avem instituții mai curate. Dacă eforturile Justiției în lupta cu corupția nu trebuie completate cu măsuri.
Aproximativ 1.000 de inculpați au fost trimiși în judecată, în 2017.
Reamintesc celor care nu știu, sau au uitat, faptul că DNA se ocupă doar de marea corupție. Acesta este specificul instituției noastre, prevăzut în lege.
O treime dintre inculpații trimiși în judecată au avut funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.
3 miniștri, 5 deputați, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost președinte al Camerei Deputaților în Parlamentul României și 1 secretar general al unui minister au fost trimiși în judecată în urma investigațiilor DNA.
Aceste cifre ne arată că, de cele mai multe ori, cei care au comis infracțiunile sunt tocmai cei care aveau ca principală atribuție conducerea în mod corect a instituțiilor sau gestionarea legală a bugetelor. Funcțiile de conducere le-au permis să abuzeze de banul public, să aprobe investiții inutile, să favorizeze firmele agreate.
Sunt tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă și le transmit mai departe. Sunt „rețete” folosite pentru fraudarea banului public. Sunt deja practici cunoscute de către firmele care vin la achiziții publice. Toți știu ce trebuie să facă, cu cine trebuie să vorbească pentru a câștiga un contract de achiziție.
Să vă dau cel mai dramatic exemplu, cel din Sănătate. DNA a identificat manageri de spitale care iau mită de la furnizorii de produse și servicii. Condiționează buna derulare a contractelor încheiate și plata facturilor de achitarea unor „comisioane” cuprinse între 5 și 20% din valoarea contractului și obțin beneficii nelegale de ordinul milioanelor de euro.
De asemenea, investigațiile privind frauda cu fonduri europene s-au dublat în ultimii doi ani. 130 trimiteri în judecată în 2017 față de 65 în anul 2015.
O treime din inculpații trimiși în judecată au comis fraude cu fonduri europene.
În cele mai multe cazuri, este vorba de fraudarea fondurilor destinate dezvoltării zonelor rurale. Afectează așadar banii destinați comunităților mai sărace.
Curtea Constituțională a pronunțat în 2016 o decizie privind infracțiunea de abuz în serviciu. Astfel, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu care generează fraudarea banului public datorită încălcării legislației primare. Adică încălcării dispozițiilor din legi sau ordonanțe.
Sigur, ca procurori respectăm decizia Curții Constituționale și nu mai putem reține răspunderea penală.
Ca efect al acestei decizii a Curții Constituționale au fost închise 275 de dosare în care procurorii au stabilit prejudicii din bani publici de 148 milioane euro.
Întreb: în câte dintre aceste dosare clasate de procurori, în temeiul deciziei Curții Constituționale, celelalte instituții au demarat proceduri pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă?
Repet: 275 de cazuri clasate, 148 de milioane de euro. În câte cazuri celelalte instituții au făcut demersuri pentru recuperarea acestor prejudicii? Există un interes pentru recuperarea acestor bani, pierduți de cetățeni, de comunități?
Și când vorbim de recuperarea banilor publici trebuie să amintesc o altă situație gravă. În cauze pe care le investigăm, deși dovedim că sunt fapte penale, există situații în care reprezentanții autorităților publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului.
Nu vor să recupereze banii, pur și simplu. Refuzul de a recupera prejudiciile cauzate bugetului public este de neînțeles. Un astfel de refuz validează abuzul ca pe un comportament acceptabil.
189 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracțiuni au fost de peste 95 milioane Euro.
Aceste date ne arată o situație îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu, care se manifestă cu precădere în domeniul achizițiilor publice. Ne arată că nu avem un sistem de achiziții publice curat și transparent.
Cu privire la perioadele de timp pentru care primim sesizări, de multe ori suntem sesizați cu fapte penale comise chiar și cu 9 sau 10 ani în urmă .
În 2017 am primit 4 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 10 ani, 14 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 9 ani, 12 sesizări pentru fapte comise acum 8 ani și 10 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 7 ani.
Trebuie găsite mecanisme de responsabilizare a instituțiilor pentru a nu aștepta atât de mulți ani pentru a face o sesizare, iar apoi să paseze responsabilitatea la procurori. Dar aceste mecanisme nu sunt în sarcina DNA.
Este foarte dificil să faci anchetă și să administrezi probe pentru fapte de 9 ani sau la 10 ani. Și cu toate acestea, chiar și în aceste condiții, procurorii au investigat și au soluționat și astfel de cazuri.
În mod categoric, un procuror trebuie sa finalizeze ancheta în termen rezonabil, cu celeritate și interiorul termenului de prescripție.
În 2017 am identificat 2 dosare în care clasarea cauzei a fost determinată de prescrierea faptelor și această situație a fost imputabilă unui procuror. În acest caz am sesizat Inspecția Judiciară. În alte 34 de dosare faptele erau deja prescrise când s-au înregistrat la DNA.
Anchete noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni. Acestea sunt motivele pentru care am înființat în anul 2017 Compartimentul de analiză a datelor privind corupția.
Acest Compartiment a realizat analize ale dosarelor instrumentate de DNA, în domeniul abuzului în serviciu în achiziții publice, în sănătate sau retrocedări ale dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Principalele concluzii ale acestor studii ne arată că :
- Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată.
- Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate.
- Statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii.
- Pe lângă prejudiciul efectiv mai există și alte efecte grave ale acestor fapte: blocarea dezvoltării comunității scăderea calității vieții, accesul la servicii de proastă calitate și afectarea infrastructurii locale reprezentative pentru o comunitate.
Cât despre modul de acțiune, o să vă dau câteva exemple din Sănătate, pentru că tot am început cu acest domeniu, extrem de important:
- Într-un singur dosar, adaosul comercial practicat de firma „intermediară” a fost de 1 milion de euro, bani cu care a fost prejudiciat bugetul spitalului.
- Cel mai des achiziția a fost supraevaluată, astfel încât să poată fi acoperită și mita ce a fost primită de manager. Sigur, nu toți managerii de spitale fac asta, vorbesc strict de cazurile descoperite de noi.
Si în domeniul sănătății există o perioadă mare de timp între producerea faptei și momentul descoperirii acesteia. Ce șanse reale de recuperare a prejudiciului de 1,5 milioane lei există atunci când fapta este sesizată de Curtea de Conturi la 6 ani după producere?
Vă dau un singur exemplu: Contract atribuit în 2010, derulat între 2010-2012, audit desfășurat de Curtea de Conturi și sesizare la DNA în 2016. Rechizitoriul emis în 2017. La 7 ani de la comiterea faptelor.
Folosul ilicit obținut prin astfel de fapte nu se întoarce întotdeauna în mod direct la inculpat. De multe ori, folosul este obținut de persoane din anturajul său ori din aceeași grupare politică.
Sumele de bani provenite din infracțiuni de corupție, fraudă în achiziții publice sau evaziune fiscală au fost folosite, ulterior, pentru finanțarea unor partide politice sau pentru plata unor servicii prestate în campanii electorale.
Doamnelor și domnilor,
În 2017 procurorii DNA au avut de soluționat peste 11.200 de dosare. Deși doar aproximativ 100 de procurori au desfășurat efectiv activități de urmărire penală, s-au soluționat peste 3.800 de dosare.
Cel mai mare număr de dosare soluționate într-un an de la înființarea instituției.
A fost un efort comun al procurorilor, al ofițerilor de poliție, al specialiștilor și al grefierilor din DNA.
Nu putem soluționa, cu resursele actuale, toate cauzele pe care le primim într-un an. DNA are în investigare cauze ce implică de cele mai multe ori administrarea unui probatoriu complex.
În 2017 au fost audiate peste 23.100 persoane, în medie 85 de persoane pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente.
Asta au făcut cei din DNA, în acest an.
Ca exemplu, am avut un dosar în care au fost audiați 1053 martori și 73 de suspecți. Au fost efectuate 55 percheziții domiciliare și au fost 135 de ridicări de documente de la persoane fizice și juridice. Au fost efectuate verificări financiare pentru 27 de societăți comerciale și 39 de persoane fizice. Au fost dispuse 64 măsuri asiguratorii și sechestrate bunuri în valoare de peste 2,8 milioane euro. S-au luat măsuri preventive față de 35 inculpați. Acest dosar are peste 465.000 file.
Toate aceste activități au fost efectuate într-un singur dosar, iar procurorul de caz mai are în lucru alte 73 de dosare.
Cu tot acest efort, la finalul anului au rămas nesoluționate peste 6.000 de cauze. Aproape dublu față de cât pot soluționa procurorii DNA într-un an.
Nu ne alegem dosarele. Avem obligația să investigăm toate faptele de corupție la nivel înalt despre care sesizați și asta facem.
Procurorii nu au normă de rechizitorii, ei trebuie să stabilească adevărul judiciar pe bază de probe. Se dispune trimiterea în judecată atunci când faptele penale sunt dovedite.
O parte importantă a activității procurorilor DNA o reprezintă susținerea cauzelor trimise în judecată în fața instanțelor. Sunt 42 de procurori DNA care susțin în instanță cazurile investigate de noi.
În 2017, instanțele au condamnat definitiv 713 inculpați.
Printre ei: 3 deputați, 1 senator, 28 primari și 30 directori ai unor instituții publice și societăți cu capital de stat.
Au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea, iar 29 inculpați au fost achitați ca efect al deciziei Curții Constituționale privind abuzul în serviciu.
Față de anul 2016, numărul persoanelor achitate în 2017 a scăzut cu 9%.
Desigur suntem foarte preocupați în continuare de îmbunătățirea standardelor de calitate ale investigațiilor noastre.
De aceea, referitor la soluțiile de achitare rămase definitive am dispus prin ordin intern analizarea tuturor soluțiilor pentru a se stabili dacă motivele achitării sunt sau nu imputabile procurorilor.
Ca în fiecare an, a existat o preocupare pentru recuperarea pagubelor produse prin infracțiune.
Măsurile asigurătorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei produse prin infracțiune este de peste 200 milioane Euro.
Prin hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA judecătorii au dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 159,5 milioane euro. Acești bani trebuie să intre efectiv în bugetul de stat. Este obligația organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid.
Așa cum spuneam, anul 2017 a fost un dificil pentru DNA. Un an în care, din păcate DNA s-a confruntat și cu probleme ce țin de respectarea legii și a codului deontologic, în interiorul instituției. Ne-am raportat la aceste probleme prin dispunerea de măsuri prevăzute de lege. Au fost 2 procurori revocați din DNA în 2017. Unul a fost trimis în judecată pentru fapte de competența DNA. Un alt procuror a fost sancționat disciplinar.
Am avut și avem toleranță zero pentru neprofesionalism sau lipsă de integritate. Ne-am delimitat prin ceea ce am făcut de astfel de fapte, am schimbat anumite proceduri interne pentru a înlătura riscurile identificate, am efectuat controale și am dispus noi reguli interne, mai stricte. Ne preocupăm de modificarea procedurii de recrutare a procurorilor în DNA pentru a putea identifica și alte aspecte comportamentale nu doar profesionale.
Dragi colegi,
Știu că ne-am făcut datoria cu mult efort, cu profesionalism și am respectat legea în tot ceea ce am făcut. Atunci când sunt critici venite dinspre societate, trebuie să ni le asumăm, desigur. Statutul nostru ne obligă la reținere. Nu putem întotdeauna comunica în astfel de situații. Consiliul Superior al Magistraturii este cel chemat să analizeze dacă astfel de critici sunt justificate, așa cum tot CSM este cel care ne apără reputația atunci când suntem supuși unor atacuri nedrepte.
DNA a devenit în acești ani și un model de eficiență în societate, dar acest lucru implică și o responsabilitate crescută. Doar împreună și cu consecvență vom continua să dovedim celor care ne-au susținut și au fost alături de noi că am meritat și merităm această încredere.
Îmi doresc ca dificultățile și reușitele noastre să fie cunoscute și înțelese la nivelul societății românești, pentru că în fond ne dedicăm activitatea pentru ca România să fie mai curată. Un loc curat în care să rămânem, nu din care să plecăm în altă țară.
Și sunt convinsă că avem resursele să dovedim și în continuare că suntem procurori de profesioniști și că munca noastră e strict în limitele legii.
Doamnelor și domnilor,
Nu putem să vorbim despre activitatea din anul 2017 fără să arătăm provocările pe care le-am avut: încercările de modificare a legislației și atacurile fără precedent la adresa noastră și a activității noastre.
Au existat încercări în 2017 de a modifica legislația în sensul dezincriminării unor fapte, al eliminării unor instrumente legale investigative sau modificarea statutului procurorului.
Am criticat în mod transparent și argumentat aceste modificări. Am publicat opiniile și argumentele noastre, le-am trimis procurorului general, Consiliului Superior al Magistraturii. Vom continua să facem același lucru dacă vor exista și alte încercări. Noi nu facem legea. Noi o aplicăm. Dar avem datoria de a spune ce riscuri sunt dacă anumite modificări legislative intră în vigoare.
Ne opunem slăbirii legislației.
Ne opunem eliminării garanției legale a independenței procurorului.
Ne opunem eliminării dispozițiilor legale care ne ajută să investigăm fapte grave care afectează societatea.
Pledoaria noastră este pentru o legislație stabilă. Pledoaria noastră este pentru o legislație în care procurorii să fie independenți.
Independența procurorilor este o valoare incoruptibilă.
Prioritățile noastre pentru anul 2018 sunt:
- soluționarea cauzelor vechi
- investigarea fraudelor cu fonduri europene
- investigarea fraudelor în achiziții publice
- recuperarea prejudiciilor
- creșterea standardelor de calitate în activitatea de urmărire penală și în susținerea cauzelor în instanță.
Stimați invitați,
Vă mulțumesc pentru cooperarea bună din acest an și pentru sprijinul acordat activității și instituției noastre. Sper să colaborăm la fel de eficient și în acest an.
Mulțumesc reprezentanților ambasadelor prezente astăzi pentru sprijinul în realizarea programelor internaționale ale DNA și suportul lor constant în activitatea noastră.
Dragi colegi,
Vă mulțumesc pentru munca din acest an. Pentru solidaritate și pentru implicare. Pentru munca onestă și dificilă pe care o faceți zilnic. Vreau să ne continuăm activitatea și împreună să dovedim că DNA este o instituție profesionistă, activă și consecventă”.
