Premierul desemnat, Florin Cîțu, a depus miercuri, la Parlament, Programul de guvernare asumat de coaliția PNL-USR PLUS-UDMR pentru perioada 2020-2024 și ținut la secret până acum.
Ulterior, în plenul Parlamentului, la ședința pentru învestirea Guvernului, Florin Cîţu a declarat că „viitoarea coaliţie de guvernare nu va majora sau introduce impozite şi taxe”, efortul principal fiind orientat spre îmbunătăţirea colectării.
El a adăugat că sistemul fiscal bugetar va fi adaptat la evoluţia economiei, astfel încât să faciliteze creşterea economică.
„Îmi propun ca cetăţeanul să fie egal cu statul – din nou mă uit la dumneavoastră, în vremea dumneavoastră niciodată n-a fost aşa – atât în relaţiile financiare, cât şi în cele administrative. În mandatul meu, îmi doresc ca statul să nu mai facă abuzuri faţă de cetăţenii României, este una dintre principalele mele preocupări. Iar acest lucru poate fi realizat doar prin transformarea digitală şi informatizarea instituţiilor publice – un alt obiectiv important al meu. De altfel, pandemia şi consecinţele acesteia asupra vieţii cetăţenilor şi a societăţii în ansamblul ei au adus în prim-plan importanţa digitalizării în toate zonele economiei. În vederea îmbunătăţirii proceselor administrative şi facilitării interacţiunii cu cetăţenii şi mediul de afaceri, este necesară transformarea administraţiei publice, folosind noile generaţii de instrumente digitale”, a precizat el.
Finanțe publice și fiscalitate
Obiective generale România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, coaliția nu va majora sau introduce noi impozite și taxe.
În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin:
i) eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem;
ii) simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală,
iii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice.
Se vor avea în vedere:
• Corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne și externe la nivele sustenabile, în conformitate cu prevederile guvernanței europene pentru asigurarea rezilienței economiei la eventuale noi șocuri;
• Menținerea caracterului contraciclic al politicii fiscale și de venituri, reducerea riscurilor fiscale și ancorarea de durată a așteptărilor inflaționiste la niveluri apropiate cu cele din zona euro;
• Implementarea sistemului de transmitere electronică a datelor financiar-contabile pentru verificarea operativă și cu costuri reduse a conformării voluntare. Întărirea analizei de risc a contribuabililor pentru inspecția fiscală;
• Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic;
• Implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calității serviciilor publice oferite, creșterea responsabilității și a eficienței utilizării fondurilor 6 publice prin asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse a fi finanțate și susținerea performanței.
• Consolidarea schemelor de ajutor de stat și a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migrația forței de muncă cu o calificare superioară, prin susținerea parcurilor tehnologice și industriale; stimularea înființării de parteneriate cercetareînvățământ și mediul de afaceri. Dezvoltarea de politici și mecanisme de finanțare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului și recompenselor între guvern și sectorul privat în sectoarele cu o dinamică ridicată a creșterii economice, dar deficitare în competențe disponibile pe piața forței de muncă;
• Sprijinirea financiară a activităților generatoare de externalizări pozitive (cercetarea – dezvoltarea, eficiența energetică) și taxarea activităților care conduc la externalităţi negative (activitățile poluante);
• Stimularea disciplinei financiare și reducerea vulnerabilităților sectorului real al economiei și implicit a sistemului financiar prin încurajarea îndeplinirii nivelului minim de capitalizare de către companii.
• Maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcțiile de reglementare și cele operaționale. Asigurarea neutralității competitive între companiile de stat și sectorul privat, deschiderea concurenței în sectoarele dominate de companii de stat. Implementarea generalizată a contractelor de performanță în instituțiile publice și companiile de stat;
• Consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București şi dezvoltarea acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii (pachete minoritare-majoritare la companii de stat), stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație;
• Menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori București, pentru îmbunătățirea transparenței şi guvernanței corporative a băncilor de stat;
• Susținerea revenirii creditării în special către sectorul companiilor nefinanciare prin continuarea programelor de garanții guvernamentale în sectoarele economice prioritare.
• Reorganizarea trezoreriei: partea de operatiuni sa se transfere catre mediul privat, partea de datorie publica si de statistici sa devina departament al MFP.
• Elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential.
• Reducerea TVA pentru deseurile colectate selectiv. Pe termen mediu și lung guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituție inovativă și capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili.
Obiective specifice
Reforma ANAF și schimbarea paradigmei relației stat-contribuabili vor fi obiectivul principal. Va fi accelerată digitalizarea ANAF și va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic național de monitorizare al ANAF și implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF. Astfel va crește baza de colectare și va fi prevenită evaziunea fiscală.
Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanța din fonduri nerambursabile:
i) modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP,
ii) obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF,
iii) proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni,
iv) modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP (toate prin contracte de finanțare POCA, proiecte aflate în derulare),
v) proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru MFP/ANAF, cu orizont de implementare de minim 36 de luni.
De asemenea, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finanțare de la bugetul de stat:
i) asigurarea funcționării și disponibilității sistemului informatic, ii) creșterea performanței specialiștilor IT,
iii) retehnologizarea și extinderea platformelor hardware și software pentru interfața cu cetățenii (pregătire documentație achiziție și estimări bugetare),
iv) asigurarea funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, ce înseamnă operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2023,
v) verificarea TVA cu ajutorul informatizării documentelor interne utilizate de către inspecția fiscală.
Citiți documentul complet aici:
