Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a publicat miercuri seară mult-așteptatul proiect de modificare a legilor Justiției – varianta trimisă în cursul zilei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru avizul consultativ.
Aici articolul în care arătam încă de pe 23 august ținta parșivului Toader:
Într-o zi nefastă pentru România, 23 august, parșivul Toader vrea să aducă Justiția în Epoca de Aur!
Nu a renunțat la nicio propunere
“Astăzi, 30 august 2017, domnul prof.univ.dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, a transmis către Consiliul Superior al Magistraturii, spre avizare, proiectul Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în comunicatul MJ transmis miercuri seară în jurul orei 20.30.
Proiectul cuprinde toate propunerile anunțate în urmă cu o săptămână de Tudorel Toader, în frunte cu cele mai criticate:
- numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT (selectați dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani), de către CSM, la propunerea ministrului Justiției
- preluarea Inspecției Judiciare de către ministrul Justiției
- înființarea Direcției specializate de cercetare penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori
- condiția privind vârsta minimă de 30 de ani şi cel puțin 5 ani de activitate efectivă pentru candidații la Institutul Naţional al Magistraturii.
Modificarea numirilor “dă dreptul ministului de a veghea la modul în care se realizează conducerea parchetelor”
Referitor la modificarea procedurii de numire a procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT, ministrul argumentează că aceasta “dă eficiență atât rolului Consiliului Superior al Magistraturii de protejare a independenței sistemului judiciar, cât și dreptului și obligației ministrului justiției de a veghea asupra modului în care se realizează conducerea parchetelor”.
Tudorel Toader invocă art. 132 alin. (1) din Constituție care prevede că “procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”.
Tot în expunerea de motive se arată că ministrul Justiției va avea prerogativa de a selecta candidaturile pentru funcțiile de conducere, având obligația ca la finalul procedurii sa înainteze CSM cel puțin două propuneri de numire, iar CSM, în cadrul unei proceduri transparente, va dispune asupra numirii în funcția de conducere.
Recomandare de la conducătorul secției sau direcției
Tudorel Toader mai propune ca alin. (2) la art. 55 din Legea 303/2004 următoarea prevedere: “Pentru numirea în funcțiile de conducere este necesară recomandarea conducătorului secției ori, după caz, al direcției din cadrul Parchetului General, DNA sau DIICOT, unde urmează să fie numit procurorul”.
Inspecția Judiciară în subordinea ministrului Justiției, “pentru echilibrul puterilor în stat”
În privința trecerii Inspecției Judiciare de la CSM la Ministerul Justiției, Tudorel toader susține că măsura este “menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea”.
“Aspectele de fond privind procedura disciplinară în fața Inspecției Judiciare și a secției Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însa cele care privesc organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecției, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiți prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puțin 10 ani vechime în magistratură”, se mai arată în expunerea de motive.
Direcția specială de cercetare a magistraților va fi înființată în 6 luni
Proiectul de lege mai prevede ca, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legii, să se reglementeze organizarea și funcționarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.
Declarație anuală că nu au fost și nu sunt informatori sau lucrători operativi ai serviciilor secrete
În Legea 303/2004, articolul 7 alin. (2) se modifică astfel: “Judecătorii sunt obligați să completeze anul o declarație olografă pe propiria răspundere că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații”.
