Directorul Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, a demisionat intempestiv, luni, din funcția de director al instituției, motivând că și-a „atins obiectivele propuse” și că nu este bună „pietrificarea în funcţie”. O declarație anterioară, din octombrie 2022, îi anticipa gestul de astăzi:
Hellvig, deranjat de scandalul noilor legi ale securității: „Dezbaterea e centrată doar pe SRI”
Antecesorul lui Hellvig la șefia SRI a fost, timp de 9 ani și 4 luni, George Maior (PSD), numit de Băsescu pe 4 octombrie 2006. Și acesta a demisionat intempestiv, în februarie 2015, pe fondul scandalului izbucnit pe tema prim-adjunctului său la SRI, Florian Coldea, și a protocoalelor cu DNA. Maior fost numit apoi de Iohannis în funcția de ambasador la Washington.
Recent, fostul lider PSD Liviu Dragnea a declarat că Sorin Grindeanu va fi noul director general al SRI.
Grindeanu, despre Dragnea care îl dă viitorul șef al SRI în locul lui Hellvig: „E jenant, îmi e milă de el”
Noul director al SRI va fi desemnat tot de Iohannis, în urma unui troc cu liderul PSD, Marcel Ciolacu, pe care l-a „întronat” recent prim-ministru (al patrulea din acest partid, în cele doua mandate ale șefului statului, care hulea în campanie „PEE-SEE-DEE”).
Șeful campaniei electorale a lui Iohannis pentru prezidențialele din 2014
Hellvig, fost secretar general al PNL și șef al campaniei electorale pentru prezidențiale a lui Klaus Iohannis în 2014, a fost numit în funcția de șef al SRI, prin votul Parlamentului, la 1 martie 2015, la două luni după alegerea lui Iohannis președinte. lui Klaus Iohannis.
De circa un an, „pe surse” a fost livrată informația că relațiile dintre Hellvig și Iohannis „s-au răcit”.
Interesant este însă faptul că majoritatea televiziunilor de știri îl ridică în slăvi pe Hellvig ca șef al SRI, „uitând” să specifice lucruri importante din trecutul său politic.
Omul lui Voiculescu
Însă înainte de a fi liberal, Hellvig a devenit deputat pe listele PUR (partidul înființat de mogulul turnător la Securitate Dan „Felix” Voiculescu), la doar 30 de ani, în mandatul 2004-2008. Iar apoi, când PUR a devenit PC, Hellvig a urcat în rang, ca europarlamentar din partea PC.
Însă în 2008, când încă era europarlamentar al PC, Hellvig a „migrat” la PNL, devenind un apropiat al lui Crin Antonescu, care l-a și propus ministru în primul Guvern USL, din 2012.
Tot Hellvig a fost cel trimis de Dan Voiculescu la Sibiu să-l aducă la București pe Iohannis „premierul de la Grivco”.
De altfel, fostul preşedinte Traian Băsescu s-a declarat „şocat” de decizia președintelui Klaus Iohannis de a-l propune director la SRI pe Eduard Hellvig.
„Premierul de la Grivco” reuşeşte să nominalizeze pentru şefia SRI un om al lui Voiculescu. Şocant!!!”, a scris Băsescu pe Facebook, la data de 19 februarie 2015.
Eduard Hellvig a făcut parte din Guvernul Ponta, ca ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, în perioada mai – decembrie 2012.
Finanțator din bani publici al concertului Lady Gaga – contract prin încredințare directă
Ca ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Hellvig s-a „remarcat” prin finanțarea cu o jumătate de milion de euro din bani publici aconcertului Lady Gaga. Evident, prin încredințare directă, motivând că nu mai era timp de licitație.
Luat la bani mărunți de jurnaliști, Hellvig a spus că „numai 93.000 de euro au fost pentru concertul susținut de Lady Gaga”, „restul de 256.000 de euro” fiind alocați altor „evenimente culturale”.
Acuzat de incompatibilitate
Hellvig a demisionat din funcția de ministru, la o lună după ce a fost găsit incompatibil de inspectorii ANI, care l-au acuzat că a deţinut simultan şi funcţia de director la o firmă şi, în plus, a fost angajat ca cercetător în ştiinţe politice în altă societate şi a mai încasat salariu de la o bancă de celule stem.
„În urma evaluărilor demarate la 10 octombrie 2012, s-a constatat că Eduard Raul Hellvig s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 7 mai – 31 octombrie 2012, întrucât a exercitat, simultan, atât funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, cât şi funcţia de director în cadrul SC Sintezis Birotica SRL, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 84), alin.1), lit. c) şi art. 86, alin. 1) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei”, arata ANI, într-un comunicat.
„Contrar celor afirmate de către EDUARD RAUL HELLVIG în punctul de vedere depus la dosarul de evaluare, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a comunicat Agenției faptul că încetarea efectivă a contractului individual de muncă a fost operată la data de 31.10.2012., în urmă cu o săptămână.
Astfel, au fost identificate elemente în sensul încălcării legislației privind regimul juridic al incompatibilităților, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 84), alin.1), lit. c) și art. 86, alin. 1) din Legea nr. 161/2003, “Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu: (…) funcţia de (…) director (…) la societăţile comerciale (…). Persoana care exercită una dintre funcţiile publice de autoritate prevăzute la art. 84 şi 85 din Legea 161/2003 este obligată, la data depunerii jurământului sau, după caz, la data numirii în funcţie, să declare că nu se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege”.
Din verificările efectuate, a mai rezultat faptul că, în perioada 20.12.2011 – 14.09.2012, EDUARD RAUL HELLVIG a fost angajat pe funcția de cercetător în științe politice în cadrul S.C. DIB MEDIA CONSULTANCY S.R.L., societate care nu se încadrează în categoria societăților care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare, conform Ordonanței nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, motiv pentru care Agenția Națională de Integritate a dispus sesizarea Inspecției Muncii privind contractul individual de muncă încheiat între EDUARD RAUL HELLVIG și S.C. DIB MEDIA CONSULTANCY S.R.L., având în vedere faptul că nu au fost respectate prevederile legale în materie.
Au mai rezultat, conform extraselor bancare, tranzacții reprezentând încasări drepturi salariale de la S.C. LIFE LINE – MEDICAL CENTER S.R.L. (în perioada august – octombrie 2012), în cuantum de 26.703 Lei, în condițiile în care acesta nu figurează, ca și angajat al societății, în baza de date centrală a Inspecției Muncii, motiv pentru care Agenția Națională de Integritate a dispus sesizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în vederea stabilirii obligațiilor fiscale referitoare la veniturile realizate în perioada august – octombrie 2012, de la angajatorul S.C. LIFE LINE – MEDICAL CENTER S.R.L.”, se mai arată în comunicatul ANI, din data de 9 noiembrie 2012.
„E manevră politică”
În apărarea sa, Hellvig a declarat, într-o conferinţă de presă, că a vorbit cu premierul Victor Ponta, imediat ce a aflat „pe surse” că ar urma ca ANI să dea un comunicat cu decizia de incompatibilitate care îl vizează, iar Ponta (care le-a confirmat jurnaliştilor) că i-a cerut să explice public situaţia şi să conteste decizia ANI.
Fără a proba cu documente – pe care ar fi putut să le depună la ANI, de altfel, Hellvig a acuzat că este vorba despre o „manevră politică”.
„Înţeleg care este atacul, e de la faptul că sunt secretar general al PNL şi că am fost alături de preşedintele Crin Antonescu din 2009. Motivul e să nu ajungem în 2014, să nu câştigăm alegerile din 2012 şi să nu câştigăm prezidenţialele din 2014”, a spus el.
Hellvig a arătat că nu mai este director executiv la SC Sintezis Birotica SRL Oradea încă de la 1 ianuarie 2005, după ce a devenit parlamentar. Despre suma de bani primită lunar de la SC Life Line – Medical Center SRL, el susţine că reprezintă salariul soţiei, director medical la acea societate. El a afirmat că familia sa are un singur cont, pe numele ambilor soţi, pentru a plăti un singur comision anual de administrare de 100 de euro.
Cât despre banii primiţi de la SC Dib Media Consultancy, Eduard Hellvig susţine că, în momentul în care a devenit ministru în 7 mai, contractul de colaborare pe care l-a avut cu această societate a fost suspendat.
Salvat de ÎCCJ, la fel ca Iohannis
La 1 aprilie 2013, o instanţă a Curții de Apel București a decis că Hellvig s-a aflat în stare de incompatibilitate.
Însă la apel, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis definitiv, pe 10 decembrie 2014, că Hellvig nu s-a aflat în stare de incompatibilitate, anulând raportul ANI. La fel a procedat ÎCCJ în cazul lui Iohannis, dar abia în ianuarie 2015, după ce acesta a fost ales președinte al României.
Candidatul la Președinție, scos din joben de PNL?
Acum, demisia intempestivă a lui Hellvig mulți îl văd candidatul la Președinție în 2024, scos din joben de PNL.
Din CV-ul lui, aflăm următoarele: a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1997), a urmat studii post-universitare la Colegiul Naţional de Apărare (2006) şi la Centrul European de Studii de Securitate „George C. Marshall”, Garmisch – Partenkirchen (2006). Din 2009, este doctor în Ştiinţe Politice al SNSPA Bucureşti.
Înainte de 2004, Hellvig a fost coordonator de programe la Fundaţia Soros (în 1995), apoi broker la Bursa de Valori Bucureşti (1997-1998). Din 1998, a devenit, pe rând, consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu (1998-1999), consilier al ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu (1999-2000), consilier al candidatului la Preşedinţia României Mugur Isărescu (2000) şi director general al Institutului de Studii Sociale (2001-2004). În 2004 a devenit directorul executiv Sintezis România.
Declarația integrală a lui Eduard Hellvig, la momentul demisiei:
„Serviciul Român de Informații a transmis pe 23 iunie către Comisia de Control Raportul de activitate aferent anului 2022. Este un document clasificat până în momentul în care va fi discutat în Comisie și înaintat spre dezbatere plenului reunit al Parlamentului.
Raportul care a ajuns în Parlament prezintă inclusiv o sinteză a modurilor în care SRI s-a transformat din punct de vedere al instrumentelor de lucru pentru a deveni mai flexibil şi mai adaptabil schimbărilor de realitate geopolitică.
Asupra acestor transformări aș vrea să insist. Cred că este important ca societatea și cetățenii să știe că SRI s-a transformat major în acești ani, ca să poată acționa mai eficient și mai adaptat provocărilor actuale, pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces foarte important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI, atât la nivel local cât şi regional. A fost un proces menit să asigure instituţiei un sistem conceptual de securitate integrat, precum şi să îi sporească eficienţa în prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.
Documentul detaliază și finalizarea cu succes a două proiecte majore – Regio şi Centrio, secondate de multiple etape de reaşezare organizatorică. Prin aceste două proiecte de reorganizare, SRI a devenit o instituție modernă, suplă și debirocratizată.
Proiectul Regio a început în 2017 și a avut ca obiectiv reorganizarea teritorială a instituţiei, pentru a ne adapta la realitățile actuale şi la ameninţările preponderente ale unei arii geografice particulare. Nu mai există astăzi 41 de Servicii în miniatură aferente fiecărui judeţ şi Capitalei. Acum vorbim de o nouă organizare regională, cu mai puține direcții, cu un lanţ de comandă scurtat şi cu o flexibilitate accentuată, care a produs deja rezultate foarte bune.
Proiectul Centrio a însemnat pasul următor – adică transformarea din temelii a unităţilor centrale ale Serviciului în raport cu o idee simplă: operaţiunile pe primul loc. Împreună cu parteneri instituționali importanți, pe model euro-atlantic, am reformulat concepţiile de lucru astfel încât resursele umane şi financiare, investiţiile şi priorităţile să fie direcţionate în raportare directă la obiectivele de securitate naţională. Acest lucru a implicat și asigurări legate de menținerea în matca legală și constituțională, cu accent pe creșterea eficienței și consolidarea bunului prestigiu creat în relația cu partenerii noștri din UE și NATO.
Rezultatele bune au apărut deja, şi acest lucru nu poate decât să ne bucure. Personal, am satisfacţia de a constata că direcțiile strategice pe care le-am urmărit funcționează cu succes în planul concret al activităţilor SRI. Prin ceea ce conţine şi confirmă, raportul SRI îmi oferă sentimentul îndeplinirii tuturor obiectivelor în rolul public de director al Serviciului Român de Informaţii.
Modernizarea instituției s-a făcut la pachet cu alți pași care, în acești ani, au însemnat o separare de moștenirea vechii Securități, introducerea de cursuri despre totalitarism și democrație pentru noii angajați, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat și de alte instituții. Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului și nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulți cei care înțelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generații. Nu putem mereu cere generațiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat.
Finalizarea proceselor de actualizare operaţională a SRI mă obligă, în egală măsură şi la o analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred şi sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să îl slujesc.
Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea Serviciului Român de Informații.
Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu Preşedintele României, căruia îi mulțumesc și cu acest prilej pentru susținerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat și pe președintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Este o decizie ale cărei rațiuni au fost înțelese pe deplin, și pe care vi le împărtășesc și dumneavoastră. O să vă explic:
Este o cutumă greşită la noi, ca cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați. Majoritatea celor care dețin puterea nu renunță la ea când își îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Eu personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat. Este sănătos pentru democraţie, pentru echilibrul puterilor în stat, ca un director de serviciu de informaţii să aibă un mandat limitat în timp.
Pietrificarea în funcţie nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greşite pentru instituţie, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcției cu persoana care o deține. Nu vreau acest lucru nici pentru mine, nici pentru o instituţie care este mai valoroasă decât orice director pe care l-a avut.
Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect care este legitim dezbătut în spaţiul public: funcţia de director al unui serviciu de informaţii oferă acces la un volum semnificativ de informaţii sensibile. Nu cred că este bine pentru democraţie ca o persoană să concentreze expunere la informaţie secretă pentru un timp îndelungat. Pur şi simplu, cred că cetăţenii şi statul sunt mai bine slujiţi dacă la conducerea SRI se succed lideri la intervale de timp clar stabilite.
Consider că, din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există nici o rațiune pentru a continua să exercit această funcție. După cum spuneam, închei această etapă de viaţă cu satisfacţia că am făcut lucruri bune pentru cetăţeni, pentru România şi pentru SRI. Am reușit restructurarea instituției pentru a fi mai eficientă, am îndepărtat-o de politică și de moștenirea fostei Securități, și am menținut și amplificat încrederea și respectul partenerilor noștri externi, alături de care SRI luptă zi de zi pentru protejarea României. Am promovat o nouă generație în funcțiile de conducere și am pus la dispoziția societății informațiile extrase din arhivele fostei Securități. Starea serviciului este, acum, semnificativ mai bună decât era în urmă cu 8-9 ani. Realizările publicabile, dar şi provocările mandatului se regăsesc în volumul 2 al Monografiei SRI, care acoperă perioada 2015-2023.
Vreau să-mi exprim aprecierea faţă de profesioniștii din SRI, faţă de partenerii din conducerea executivă şi faţă de beneficiarii legali ai instituției, care mi-au fost sprijin, dar şi resort critic pozitiv în toţi aceşti ani. Rămân un susţinător deschis al valorilor de securitate naţională şi al profesioniştilor oneşti din domeniul informaţiilor. Și cred că viitorul SRI va fi unul bun pentru România dacă instituția se ferește de greșelile și abuzurile trecutului, dacă își menține parcursul democratic și de profesionializare care i-au adus în prezent admirația și respectul partenerilor săi din țară, din UE și din NATO.
Îmi amintesc acum de ceea ce spunea un important lider politic european al secolului XX – „Singurul ghid al unui om este conștiința sa. Singurul scut al memoriei sale este verticalitatea și sinceritatea acțiunilor sale. Este foarte imprudent să mergi prin viață fără acest scut, pentru că suntem atât de des luați în derâdere de eșecurile speranțelor noastre și de nerealizarea planurilor noastre. Purtând acest scut, vom fi mereu în rândul celor onorabili”.
Declaraţia de astăzi este ultima în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii. Profesional şi sufleteşte voi fi marcat pozitiv pentru toată viaţa de această experienţă deosebit de onorantă. Emoțional şi raţional, mă voi raporta totdeauna cu respect, consideraţie şi afecţiune la motto-ul SRI – Patria, a priori.”
