Președintele Klaus Iohannis a cerut vineri demisia ministrului Justiției, Tudorel Toader, imediat după decizia Comisiei de la Veneția referitoare la Legile Justiției și Codurile penale.
UPDATE: Tudorel Toader i-a dat o replică dură președintelui Iohannis:
Replica lui Tudorel Toader după ce președintele Iohannis i-a cerut demisia
Iohannis îl acuză pe Toader de un comportament iresponsabil, pentru că nu a inclus în Ordonanța de Urgență 92 recomandările Comisiei de la Veneția, ci prevederi contrare, care au sporit îngrijorarea partenerilor europeni.
Comisia de la Veneția a adoptat vineri, cu unele amendamente, opinia preliminară din 13 iulie privind schimbarea celor trei legi ale justiției (303, 304 și 317 din 2004), legi care însă au intrat deja în vigoare, fiind publicate în Monitorul Oficial, ele fiind modificate prin OUG 92 cu prevederi și mai grave.
Într-un comunicat de presă, Comisia de la Veneția critică multe dintre modificările operate de coaliția PSD-ALDE în Codul Penal și Codul de Procedură Penală, avertizând că slăbesc capacitatea de luptă împotriva corupției și criminalității organizate.
„Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să întreprindă o reevaluare generală a modificărilor aduse Codurilor penale, printr-o consultare cuprinzătoare și eficientă pentru a veni cu o propunere legislativă solidă și coerentă care să beneficieze de un sprijin larg în cadrul societății românești, prin luarea în considerare a standardelor aplicabile și prin urmarea deciziilor Curții Constituționale. Pe 12 octombrie, Curtea Constituțională din România a stabilit că peste 60 de modificările aduse Codului de procedură penală sunt neconstituționale și urmează să dea o decizie și în ceea ce privește modificările aduse Codului penal”, se mai arată în comunicat.
Iată comunicatul integral al Administrației Prezidențiale:
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că aspectele foarte grave reținute de Comisia de la Veneția cu privire la modificările aduse legilor justiției și codurilor penale reprezintă un semnal fără echivoc, de care actuala guvernare și majoritate parlamentară trebuie să țină cont pentru a nu împinge România pe o direcție incompatibilă cu valorile Uniunii Europene.
Cele două opinii ale acestui for european sunt extrem de critice și confirmă, așa cum era previzibil, toate neregulile sesizate de mai bine de un an de zile de către Președintele României, de opoziția parlamentară, de societatea civilă, de Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători și procurori.
Punerea în pericol a independenței procurorilor și judecătorilor, afectarea încrederii în justiție, impactul negativ asupra eficienței actului de justiție în materie penală în combaterea diferitelor infracțiuni, inclusiv a infracțiunilor de corupție, a celor săvârșite prin violență sau a celor de criminalitate organizată sunt aspecte esențiale asupra cărora Comisia de la Veneția atrage atenția în analiza sa.
Președintele Klaus Iohannis subliniază că, prin concluziile prezentate public, Comisia de la Veneția constată că modificările aduse legilor justiției și legislației penale bulversează întregul sistem judiciar și generează efecte negative, iar o serie de prevederi nou introduse vor avea consecințe directe asupra unor proceduri și dosare penale în care sunt implicați oameni politici.
Președintele României consideră că este inacceptabil ca întreaga legislație din acest domeniu esențial pentru orice democrație autentică să fie dramatic alterată, doar pentru a-i proteja pe unii lideri politici care au probleme cu justiția.
În ceea ce privește modificările aduse legislației penale, multe dintre aspectele vizate de Comisia de la Veneția au fost punctate și în obiecția de neconstituționalitate ridicată de către Președintele Klaus Iohannis. Viteza nejustificată a adoptării, absența consultărilor reale și lipsa de transparență sunt elemente care afectează în mod negativ calitatea legislației și generează incertitudine. Mai mult, unele modificări ignoră convenții internaționale la care România este parte sau depășesc cu mult unele hotărâri ale Curții Constituționale.
Președintele României consideră că, din dorința de a favoriza pe cei care au probleme cu legea, coaliția PSD-ALDE prejudiciază iremediabil nu numai statul de drept și încrederea cetățeanului că nimeni nu e mai presus de lege, indiferent de funcția sau poziția pe care o are în societate, ci și toate eforturile unei întregi națiuni pentru care valorile fundamentale europene sunt incontestabile.
Președintele Klaus Iohannis condamnă ferm comportamentul iresponsabil al Ministrului Justiției care sub pretextul implementării recomandărilor Comisiei de la Veneția în cuprinsul Ordonanței de Urgență 92/2018, a inclus prevederi fără nicio legătură cu acestea, ba chiar contrare lor, de natură să sporească îngrijorarea partenerilor europeni.
Președintele României menționează că acesta este un nou episod dintr-un lung șir de decizii controversate luate de acest ministru în timpul mandatului său. În acest mod, Ministrul Justiției și-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-și prezenta demisia din funcție.
Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului României să țină cont de opiniile cuprinse în raportul Comisiei de la Veneția și să reevalueze cu maximă celeritate modificările aduse legilor justiției, dar și Codurilor Penale și de Procedură Penală pentru ca impactul negativ asupra justiției și a statului de drept să înceteze.
Președintele României consideră că reevaluarea în ansamblu a modificărilor în discuție va trebui să se realizeze printr-un proces amplu și real de consultare, astfel încât să rezulte o legislație îmbunătățită, care să se bucure de un larg sprijin al societății românești și, totodată, să garanteze respectarea statului de drept și a tuturor standardelor internaționale în materie”.
Rapoarte devastatoare ale Comisiei de la Veneția
Codurile penale
Comisia de la Veneția critică multe dintre modificările operate de coaliția PSD-ALDE în Codul Penal și Codul de Procedură Penală, avertizând că slăbesc capacitatea de luptă împotriva corupției și criminalității organizate.
“Raportul subliniază că, deși dezbaterea s-a focusat pe riscul pe care îl presupun modificările pentru lupta împotriva corupției, impactul este mult mai larg. Însă, Comisia ar vrea să atragă atenția de la început că impactul potențial al acestor amendamente este mult mai largă: ar putea impacta sistemul de justiție în sfera penală și eficiența operațiunilor, în special anchetarea unor cauze complexe și grave.
Din moment ce aceste numeroase amendamente au fost adoptate foarte rapid, există ambiguități sau aspecte interpretabile, ale căror efecte vor fi observate doar când se vor aplica în cazuri individuale.”
Ce critică raportul:
“Transparența insuficientă a comisiei speciale a făcut dificl pentru părțile interesate să urmărească și să contribuie la discuții.
Mai mult, dezbaterea a fost extrem de rapidă în plenul celor două camere.
În final, Comisia nu poate să ignore faptul că Parlamentul a adoptat aceste amendamente controversate având în vedere că ele vor afecta în mod direct procedurile juridice în curs în care sunt implicați anumiți parlamentari.”
„Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să întreprindă o reevaluare generală a modificărilor aduse Codurilor penale, printr-o consultare cuprinzătoare și eficientă pentru a veni cu o propunere legislativă solidă și coerentă care să beneficieze de un sprijin larg în cadrul societății românești, prin luarea în considerare a standardelor aplicabile și prin urmarea deciziilor Curții Constituționale. Pe 12 octombrie, Curtea Constituțională din România a stabilit că peste 60 de modificările aduse Codului de procedură penală sunt neconstituționale și urmează să dea o decizie și în ceea ce privește modificările aduse Codului penal”, se mai arată în comunicat.
În privința Codului penal, Comisia de la Veneția recomandă, potrivit G4Media:
- Reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită (art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
- reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție (art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă(art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
- reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.
Legile Justiției
Totodată, Comisia de la Veneția a adoptat vineri, cu unele amendamente, opinia preliminară din 13 iulie privind schimbarea celor trei legi ale justiției (303, 304 și 317 din 2004), legi care însă au intrat deja în vigoare, fiind publicate în Monitorul Oficial, ele fiind modificate prin OUG 92 cu prevederi și mai grave.
“Anumite aspecte din cele trei legi, luate în ansamblu, riscă să submineze independența magistraților din România și încrederea opiniei publice în sistemul judiciar”, arată Comisia în concluziile raportului.
În finalul documentului de 30 de pagini, Comisia face o serie de recomandări autorităților din România. Acestea sunt aproape identice cu cele din raportul preliminar din iulie:
– Să reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției;
– Să elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;
– Să suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;
– Să reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;
– Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);
– Să identifice soluții care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;
– Să renunțe definitiv la schema de pensionare anticipată dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;
– Să se asigure că măsurile de “screening” pentru magistrați sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate și un drept de a face apel la o instanță, și să identifice moduri de consolidare a mecanimselor de supraveghere a serviciilor de informații.”
