Președintele Klaus Iohannis insistă cu pretenția de a fi desemnat șef al NATO, în ciuda faptului că 28 de state dintre cele 32 membre ale Alianței Nord-Atlantice îl susțin pe premierul olandez, Mark Rutte. Și-au exprimat rezerve doar Turcia, Ungaria și Slovacia.
Întrebat, miercuri, dacă ia în calcul să se retragă sau să negocieze pentru o altă funcţie la nivelul UE, în contextul în care unele dintre cele mai influente ţări NATO – SUA, Marea Britanie, Germania și Franța – au declarat public că îl susţin pe Rutte pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, Iohannis a răspuns:
„Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare, consider că şansele mele sunt rezonabile”.
Șeful statului a făcut declarația la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
„Candidatura lui Iohannis nu este văzută ca o alternativă reală la Rutte de către aproape toate celelalte state membre, ceea ce, potrivit diplomaților NATO, înseamnă că se exercită presiuni asupra celor care nu s-au retras pentru a se alinia în spatele lui Rutte în numele unității alianței”, scrie miercuri publicația britanică Financial Times.
La rândul său, ziarul american The Wall Street Journal susține că momentul ales de Iohannis pentru a-și anunța candidatura „a iritat mulți diplomați ai Alianței”.
Tot miercuri, publicația franceză Le Figaro a scris despre candidatura lui Iohannis că „nu are nici cea mai mică șansă de succes, nici măcar în rândul țărilor din flancul estic” și a citat „un bun cunoscător al NATO”, care a declarat că „modul în care a făcut anunțul, momentul ales și lipsa de comunicare cu partenerii arată că Klaus Iohannis nu a înțeles nimic și că nu are calitățile necesare pentru această funcție”.
