Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, că România dorește să contribuie la un proiect-pilot pentru securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale.
Șeful statului a precizat că ţara noastră „nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare”, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă.
Iohannis a arătat că „migraţia este o provocare care reclamă un răspuns european comun, iar ca stat de la frontiera externă a Uniunii Europene, România s-a implicat activ în identificarea de soluţii constructive şi eficiente pentru combaterea migraţiei ilegale”.
„Pentru a disemina bunele practici recunoscute în materie de protecţie a frontierei şi combatere a migraţiei ilegale şi ca o contribuţie la definirea unor proceduri mai rapide şi mai eficiente, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea de a lucra cu Comisia Europeană la un proiect pilot”, adaugă Administraţia Prezidenţială.
Reuniunea extraordinară a Consiliului European a început, joi, cu o discuţie a liderilor privind situaţia din Ucraina, cu participarea preşedintelui Volodimir Zelenski, şi s-a încheiat vineri la primele ore ale dimineţii.
Pe agenda Consiliului European s-au mai aflat creşterea competitivităţii economiei europene, pornind de la Comunicarea Comisiei Europene privind Planul Industrial Green Deal, precum şi identificarea unor căi concrete de acţiune pentru gestionarea în comun a migraţiei la nivel european.
Cu privire la migraţie, pe palierul acţiunii externe, va fi intensificată cooperarea cu statele terţe de origine şi tranzit, în direcţia prevenirii plecărilor ilegale, a combaterii traficului de migranţi, a creşterii returnărilor şi a gestionării cauzelor care stau la baza migraţiei ilegale. Se va urmări şi implementarea planurilor de acţiune pentru rutele din Balcanii de Vest şi, respectiv, Mediterana Centrală, urmând să fie prezentate cu prioritate planuri de acţiune şi pentru rutele din Atlantic, Mediterana de Vest şi Mediterana de Est.
Consiliul European a solicitat progrese suplimentare în direcţia alinierii partenerilor din Balcanii de Vest la regimul UE de vize. Pentru îmbunătăţirea returnărilor şi readmisiilor, a fost agreată utilizarea ca pârghii a tuturor politicilor şi instrumentelor europene relevante, inclusiv posibilitatea de a introduce măsuri restrictive în materie de vize pentru ţările terţe care nu cooperează cu privire la returnări. Consiliul European a invitat statele membre să îşi recunoască reciproc deciziile de returnare şi a încurajat avansarea către o listă comună a UE de ţări terţe şi de origine sigure.
Consiliul European a afirmat sprijinul deplin pentru Frontex şi a solicitat încheierea rapidă a negocierilor acordurilor de statut privind Frontex cu state terţe. Totodată, a solicitat Comisiei Europene să finanţeze măsuri în statele membre care să contribuie în mod direct la controlul frontierei externe a UE, precum proiecte pilot privind gestionarea frontierei, şi să mobilizeze imediat şi în mod substanţial fondurile şi mijloacele UE necesare pentru a sprijini statele membre în consolidarea capacităţilor şi a infrastructurii de protecţie la frontieră, a mijloacelor de supraveghere şi a echipamentelor. Liderii europeni au condamnat instrumentalizarea migranţilor pentru scopuri politice, mai ales ca parte a unor acţiuni hibride de destabilizare. Consiliul European a solicitat co-legislatorilor să continue lucrările pe marginea Pactului privind migraţia şi azilul, precum şi în ceea ce priveşte Codul Frontierelor Schengen revizuit şi Directiva Returnare.
