Narcis Neaga, fostul șef al CNADNR, demis după ce a plătit înainte de recepția lucrărilor suma din contract firmei care a construit Lotul 3 al Autostrăzii Orăștie – Sibiu, iar o porțiune de 300 de metri a fost demolată și reconstruită de CNAIR din cauza fisurilor până la fundație, a fost repus în funcție de Consiliul de Administrație al Companiei de Drumuri, în 29 martie anul acesta, dar nu la CNAIR, ci la CNIR.
Însă cum nu i-a plăcut la CNIR, deoarece nu sunt bani, după numai o lună și o săptămână de la numirea în funcția de director general al CNIR, Neaga a fost numit șef la CNAIR.
CNADNR a fost scindată în CNAIR – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – și CNIR – Compania Națională de Investiții Rutiere.
DNA a început urmărirea penală împotriva lui Neaga în 2016, dar i-a clasat dosarul în 2 martie anul acesta, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute în legea penală.
La puțin timp, Narcis Neaga a fost numit în Consiliul de Administrație al CNIR, iar joi a fost ales director general.
Urmărirea penală a lui Neaga a început la DNA în decembrie 2015, când a fost pus sub control judiciar de procurori, care au stabilit o cauțiune de 300.000 lei pentru el.
Dosar clasat după un lung control judiciar
Controlul judiciar i-a fost prelungit în 27 iulie 2017, apoi nu s-a mai știut nimic de dosar. Am aflat “pe surse” că această cauză a fost clasată la începutul lunii martie anul acesta.
Dar iată acuzațiile care i s-au adus lui Neaga: în 15 mai 2014 Narcis Neaga a suspendat abuziv un contract de servicii privind supervizarea lucrărilor la autostrada Orăştie – Sibiu şi a plăţilor aferente acestuia, cu încălcarea dispoziţiilor contractuale, a condiţiilor FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi) şi a dispoziţiilor legale.
Neaga a desemnat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Braşov să supervizeze lucrările de construire a autostrăzii.
“Apoi, inculpatul a reziliat contractul de supervizare în condiții nelegale și a refuzat plata facturii emise de către liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și, pe cale de consecință, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene). Ulterior, printr-o Sentință arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a admis în parte cererea formulată de liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum și a penalităților de întârziere, calculate de la 15 mai 2014 până la 23 decembrie 2014, data înregistrării cererii arbitrale”, preciza DNA.
Toate aceste acțiuni au avut drept consecință directă “plata, de la bugetul de stat (și nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de peste 3,1 milioane lei (reprezentând prețul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 – decembrie 2013), a penalităților aferente, precum și plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către DDRDP Brașov)”.
Constructorul a fost favorizat, deși supervizorul suspendat constatase deficiențe în execuția lucrărilor
“Prin suspendarea și respectiv rezilierea contractului de supervizare, a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcție) care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităților și avizarea la plată a situațiilor de lucrări, în condițiile în care supervizorul suspendat constatase deficiențe de execuție și utilizarea de materiale necorespunzătoare. Mai mult, prin suspendarea contractului și înlocuirea inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului și nepreluarea documentelor de la supervizorul inițial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor”, au constatat anchetatorii.
“Faptul că după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă, au fost găsite soluții pentru închiderea neconformităților și aprobarea la plată a lucrărilor, denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme”, precizează DNA.
Porțiunea demolată, reconstruită de CNAIR
Amintim că o porțiune din autostradă a fost afectată de fisuri încă de la deschiderea circulației rutiere, care s-a făcut – fără ca lucrarea să fie recepționată – în ultima zi a campaniei electorale pentru prezidențiale a lui Victor Ponta, în toamna lui 2014.
După un an, când “specialiștii” CNAIR au constatat că aceasta pune în pericol viața șoferilor, Lotul 3 al autostrăzii a fost închis circulației, în septembrie 2015.
La puțin timp, constructorul a demolat circa 300 de metri în zona cu fisuri, însă apoi a abandonat șantierul.
După încă un an, CNAIR a reconstruit porțiunea, asigurând că banii sunt din garanția achitată de firma constructoare.
Acum, CNAIR se judecă pentru recuperarea sumei achitate firmei înainte de recepția lucrării.
