România scapă oficial de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), eliminat vineri de Comisia Europeană, după 16 ani de monitorizare. Mecanismul fusese introdus în 2007, la aderarea României și Bulgariei în UE.
După ce a informat Consiliul şi Parlamentul, în iulie acest an, cu privire la intenţia sa de a închide MCV, Comisia a abrogat acum deciziile sale 928/2006 şi 929/2006, punând astfel capăt în mod oficial acestui mecanism. Executivul european va continua cooperarea cu Bulgaria şi România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.
„Permiteţi-mi să felicit Bulgaria şi România pentru progresele importante realizate de la aderarea lor la UE! Statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care le împărtăşim cu toţii, la nivelul Uniunii, şi ambele state membre au avansat considerabil în acest domeniu, realizând reforme importante în toţi aceşti ani. Astăzi, a sosit momentul să recunoaştem aceste eforturi, punând capăt mecanismului de cooperare şi de verificare. Activităţile din aceste domenii pot continua acum în cadrul ciclului anual privind statul de drept, cum este cazul tuturor statelor membre”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Iohannis: Ridicarea MCV arată că am răspuns eficient disfuncţionalităţilor existente în sistemul judiciar
Așadar, gata cu corupția și criminalitatea organizată în România! Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, fostul premier Nicolae Ciucă – actual preşedinte al Senatului, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, dar și președintele CCR, Marian Enache, nu au ratat ocazia să se felicite, în cadrul unei reuniuni organizate special la Ministerul Justiției, cu un titlu pompos: „Priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”.
Alocuțiunea lui Klaus Iohannis:
Felicitări tuturor pentru ridicarea, finalizarea Mecanismului de cooperare și verificare! Un obiectiv strategic de importanță majoră pentru România a fost atins.
Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Prim-ministru,
Domnule Președinte al Curții Constituționale,
Doamnă Ministru al Justiției,
Domnule Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Interne,
Doamnă Ministru al Afacerilor Externe,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Domnule Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii,
Domnule Procuror general,
Domnule Procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție,
Doamnă Procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism,
Doamnă Vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție,
Excelență,
Distinși invitați,
Astăzi este o zi extrem de importantă nu doar pentru sistemul de justiție, ci este o zi importantă pentru România și pentru cetățenii săi. Ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare, anunțată oficial în urmă cu puțin timp de către Comisia Europeană, este o reușită a instituțiilor statului și a întregii societăți românești.
La finalul unui lung proces de atentă monitorizare, obiectivele din cadrul MCV au fost îndeplinite cu succes de România!
Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ne-am luat angajamentul ferm de a ne asuma valorile europene, de a construi instituții puternice și de a promova legi care să protejeze cetățenii și să asigure o justiție corectă. A fost un drum lung, timp de 17 ani, pe care îl încheiem acum.
Am parcurs, ca stat european, o perioadă în care democrația românească s-a maturizat, iar sistemul judiciar s-a consolidat și și-a creat acei anticorpi atât de necesari în orice societate modernă, dezvoltată.
Ridicarea MCV ne arată că eforturile noastre, accelerate în ultimii ani, nu au fost în zadar și am răspuns eficient disfuncționalităților existente în sistemul judiciar, continuând cu hotărâre lupta împotriva marii corupții.
Instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, au fost alături de noi pe tot acest parcurs. Le mulțumesc pentru onestitate, deschidere, dialogul constructiv și pentru sprijin.
Mulțumesc, totodată, și tuturor decidenților din România, care au contribuit la obținerea acestui rezultat atât de așteptat.
Sistemul judiciar a traversat perioade dificile de-a lungul timpului: schimbări legislative frecvente, unele respinse puternic de reprezentanții sistemului judiciar, de profesiile juridice sau de societatea civilă, încercări de subordonare a justiției din partea unor politicieni, o criză pandemică fără precedent.
Mecanismul de cooperare și verificare a reprezentat mai mult decât un instrument însoțit de vizite de monitorizare și rapoarte de progres. Acesta a generat un dialog constant între instituțiile naționale și Comisia Europeană și, implicit, un efort susținut, determinând astfel, pe termen lung, un mod de lucru integrat în activitatea constantă a celor mai importante instituții din sistemul judiciar.
România și-a asumat patru mari direcţii de acţiune și a livrat rezultate concrete și foarte bune pe fiecare dintre ele.
Mă refer la garantarea unui proces judiciar transparent și eficient, inclusiv prin întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, la coduri de procedură civilă și penală moderne, la înființarea unei agenții de integritate și, cea de-a patra direcție, la continuarea cu hotărâre, prin anchete profesioniste și imparțiale, a luptei împotriva corupției la nivel înalt.
Avem un nou cadru legislativ pentru organizarea și funcționarea sistemului judiciar, prin noile legi ale justiției și revizuirea Codului penal și a Codului de procedură penală.
Integritatea în funcții publice este fundamentală pentru a construi încredere în instituții și salut demersurile tuturor celor care promovează această valoare socială, de la autorități, mass-media, societate civilă până la reprezentanți ai mediului academic sau cetățeni.
Lupta împotriva corupției trebuie însă să rămână o preocupare constantă. Combaterea corupției la nivel înalt are nevoie și pe mai departe de eforturi constante și de rezultate palpabile.
Principiul conform căruia nimeni nu este mai presus de lege trebuie să se reconfirme prin fiecare anchetă realizată cu profesionalism, într-un termen optim și cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților fundamentale.
Doamnelor și domnilor,
Misiunea sistemului judiciar rămâne una fundamentală pentru parcursul unui stat democratic. O justiție independentă și puternică ne asigură că generațiile viitoare vor putea trăi într-o țară în care legea este respectată, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt protejate în mod efectiv, iar fiecare cetăţean îşi poate valorifica potenţialul.
Într-un context internațional complicat, într-o perioadă marcată de crize suprapuse, ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, în spiritul valorilor pe care s-a clădit Uniunea Europeană, precum respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o oportunitate de a consolida acest important succes de etapă și de a investi într-un sistem judiciar puternic, inclusiv prin măsuri precum evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate sau programe de formare în domeniul integrității.
Deficitul de personal din sistemul judiciar, infrastructura optimă, accelerarea procesului de digitalizare, dialogul în interiorul acestui sistem, asigurarea securității raporturilor juridice sunt doar câteva dintre subiectele care trebuie să rămână în atenția tuturor decidenților chemați să identifice soluții viabile.
În același timp, creșterea eficienței actului de justiție, promovarea integrității în viața publică, lupta împotriva corupției la toate nivelurile și consolidarea capacității instituțiilor din sistemul judiciar nu se opresc prin ridicarea MCV.
Aceste obiective sunt deja parte integrantă din viața societății noastre, iar la nivelul Uniunii Europene, România se va înscrie în continuare în tabloul general european, alături de toate statele Uniunii, prin intermediul mecanismului privind statul de drept în Uniunea Europeană, consolidat, din 2022, cu recomandări specifice de țară.
Acest cadru, parte a instrumentarului european din sfera democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, asigură României, care a susținut de la început introducerea mecanismului și participă activ la acesta, coordonatele continuării colaborării cu Comisia Europeană și ale schimbului de experiență și bune practici cu celelalte state membre.
În toți acești ani, am susținut în mod constant și necondiționat reformele necesare pentru a ajunge astăzi aici.
Din calitatea de mediator între autoritățile publice și între stat și societate, în exercitarea rolului de a veghea la respectarea Legii Fundamentale și la buna funcționare a autorităților publice, am folosit toate prerogativele constituţionale împotriva legislației nocive pentru justiția din România și am acționat astfel încât reformele din sistemul judiciar să fie realizate și aplicate, cu rezultate concrete.
Vocile românilor care își doresc un stat funcțional și o justiție independentă s-au auzit în stradă și au avut un ecou şi în rândul clasei politice, responsabilizând decidenții și reafirmând valorile care ne ghidează, ca stat european.
Rămân la fel de hotărât să folosesc toate prerogativele constituţionale pentru protejarea valorilor europene.
În încheiere, mulțumesc tuturor celor care au continuat să acționeze în mod susținut pentru ca astăzi să marcăm acest moment şi îi îndemn să dea dovadă de aceeași perseverență, astfel încât traseul democratic al ţării noastre să fie unul ireversibil!
Vă felicit și vă mulțumesc!
Ciolacu: Eliminarea MCV confirmă că statul de drept în România e consolidat
„După decizia politică luată la nivel european anul trecut, s-au finalizat toţi paşii procedurali privind eliminarea MCV, astfel încât ţara noastră este, acum, oficial în rândul celorlalte state europene. Este o decizie care confirmă că statul de drept în România este consolidat şi puternic. Iar acesta este un argument în plus care susţine aderarea noastră la spaţiul Schengen.
Multe dintre obiecţiile din trecut erau legate tocmai de independenţa Justiţiei, iar ridicarea MCV este o garanţie că România a înregistrat progrese semnificative în această direcţie.
Este foarte important să nu ne relaxăm cu această reuşită. Este datoria noastră, a tuturor, să ne asigurăm că reformele continuă şi că progresul realizat până acum este ireversibil. Este responsabilitatea noastră să ne implicăm în continuare pentru a consolida statul de drept, a combate corupţia şi a promova transparenţa în cadrul instituţiilor. Ca prim ministru, îmi reafirm angajamentul în sprijinirea tuturor reformelor necesare, care să respecte valorile europene şi principiile statului de drept.
România este un partener de încredere în Uniunea Europeană, iar ridicarea MCV este un mare pas înainte”.
Ciucă: Un moment istoric pentru democraţia noastră şi întregul sistem judiciar din România
„Astăzi, ca urmare a eforturilor noastre conjugate, încheiem o etapă importantă în transformarea europeană a României. Acest succes este o dovadă că, atunci când există voinţă politică şi instituţională unitară, când există susţinere din partea partenerilor noştri europeni şi când există o cooperare loială între puterile statului, România evoluează. În acelaşi timp, însă trebuie să fim realişti, moderaţi şi echilibraţi de acum înainte. Eliminarea MCV reprezintă doar o etapă, desigur importantă, în procesul continuu de reforma sistemului judiciar din România, dar nu una finală. Aşadar, o etapă s-a încheiat şi alta a început”, a adăugat preşedintele Senatului.
În noua etapă, România are un dialog permanent şi o monitorizare a reformelor structurale, cu impact asupra statului de drept şi a democraţiei constituţionale, prin mecanismul privind statul de drept.
Acest mecanism se aplică tuturor statelor ale Uniunii Europene şi are ca obiectiv fundamental armonizarea, protejarea şi respectarea, la nivelul tuturor statelor membre, a valorilor pe care se fundamentează însăşi existenţa Uniunii Europene: democraţie şi stat de drept. De asemenea, avem o serie de jaloane în PNRR care trebuie să fie finalizate în dialog constructiv cu Comisia Europeană şi cu respectarea principiilor constituţionale degajate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, dar şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Țara noastră are multe de făcut de acum înainte, adăugând că trebuie asigurat “cadrul legislativ optim pentru funcţionarea eficientă a sistemului judiciar pentru asigurarea măsurilor anticorupţie, pentru consolidarea cadrului de integritate în instituţiile publice, pentru transparentizarea şi eficientizarea proceselor decizionale la nivel guvernamental şi parlamentar, precum şi pentru asigurarea pluralismului de idei la nivelul societăţii şi a libertăţii mass-media.
România este astăzi apreciată pentru reformele şi seriozitatea sa. Această percepţie trebuie consolidată. Dincolo de reformele punctuale pe care le avem de realizat pentru implementarea recomandărilor din raportul privind România în cadrul Mecanismului privind statul de drept, dincolo de reformele asumate prin PNRR, există o nevoie pe care trebuie să o conştientizăm în această nouă etapă de dezvoltare în care se află România. Mă refer aici la asumarea unei viziuni noi cu privire la România – stat european şi inevitabil cu privire la sistemul judiciar, ca garanţie a statului de drept.
Calitatea actului de justiţie trebuie să devină prioritatea de grad zero. Să nu uităm aşadar un lucru: respectul pentru justiţie vine şi din calitatea actului ei. Avem nevoie, aşadar să construim o reformă integrată pentru creşterea calităţii actului de justiţie. Cetăţenii aşteaptă ca drepturile să le fie protejate împotriva abuzurilor. Cetăţenii aşteaptă că accesul la justiţie să fie facil şi actul de justiţie să le fie accesibil, unitar şi riguros. Cetăţenii aşteaptă ca justiţia să funcţioneze rapid şi deciziile instanţelor să fie puse în aplicare cât mai repede”.
Gorghiu: Trecem la următorul nivel mult mai rafinat
„De astăzi intrăm într-o nouă cursă, trecem la următorul nivel mult mai rafinat, aş spune eu, cu provocări care se vor suprapune pe perioade politice şi sociale complicate, inclusiv cu război la graniţă. Şi avem pe agendă reformele indicate în raportul privind statul de drept, evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind legile Justiţiei, asigurarea resursei umane necesare sistemului judiciar, identificarea de soluţii pentru a evita durata excesivă a proceselor, un nou cod al integrităţii, digitalizare, reforme din PNRR, educaţie juridică în şcoli şi aşa mai departe. Am convingerea că sistemul judiciar va rămâne un factor de progres şi un element esenţial în democraţia românească şi mă bazez pe o colaborare loială cu dumneavoastră.
Obiectivele mandatului meu de ministru al Justiţiei sunt dialogul, respectul, promovarea unei legislaţii bune, comunicarea constantă cu forurile europene, promovarea intereselor sistemului judiciar. Ritmul reformelor trebuie menţinut pentru a fi siguri că justiţia, ca serviciul public, este în folosul cetăţeanului.
Ca atare, actul de justiţie înseamnă multă responsabilitate din partea noastră, a tuturor, mai ales că, din acest moment, după închiderea MCV, actul de justiţie din România este privit la fel ca orice act de justiţie din orice stat european. Un stat puternic are nevoie de justiţie puternică”.
Președintele CCR, Marian Enache: „Ridicarea MCV este importantă atât pentru sistemul judiciar în ansamblu, cât şi, în primul rând, pentru cetăţenii români în exercitarea drepturilor şi libertăţilor lor”
Potrivit unui comunicat al CCR transmis vineri, Marian Enache a salutat decizia Comisiei Europene de închidere a MCV pentru România, ca o reuşită a instituţiilor fundamentale ale statului român şi a diplomaţiei româneşti, care au conlucrat pentru realizarea acestui obiectiv strategic de ţară.
Preşedintele Curţii a subliniat importanţa principiului cooperării loiale între instituţiile statului şi a constatat o solidaritate între acestea în analiza şi dezbaterea obiectivelor naţionale.
„Ridicarea MCV este importantă atât pentru sistemul judiciar în ansamblu, cât şi, în primul rând, pentru cetăţenii români în exercitarea drepturilor şi libertăţilor lor”, a arătat preşedintele CCR.
Marian Enache a relevat importanţa de a avea un act de justiţie înfăptuit în mod constant şi concordant cu standardele europene, în spiritul respectării şi consolidării statului de drept ca fundament al Uniunii Europene.
Curtea Constituţională a României, prin rolul, funcţiile şi deciziile sale, este o curte de drepturi şi libertăţi, modelând exigenţele şi valorile statului de drept. Curtea Constituţională, prin aceste decizii, a consolidat independenţa justiţiei în România, a întărit rolul Consiliului Superior al Magistraturii în calitate de garant al justiţiei, a definit principiul cooperării loiale, a asigurat respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ca principiu de organizare statală, a contribuit la protecţia continuă a drepturilor şi libertăţilor, care reprezintă nucleul statului de drept. Prin activitatea sa jurisdicţională, CCR a realizat procesul constituţionalizării sistemului de drept, garantând supremaţia Constituţiei. Justiţia constituţională a fost şi rămâne o condiţie sine qua non a statului de drept în scopul garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, contribuind astfel, prin controlul de constituţionalitate a legilor, la dezvoltarea democraţiei constituţionale în România”.
Predoiu: Statul român are succes atunci când cele 3 puteri cooperează
„Pe parcursul celor 17 ani, au mai fost două momente în care România a fost foarte aproape să atingă acest obiectiv, de fiecare dată s-a ratat pentru că puterile statului nu au reuşit să se armonizeze în proces. Iată că în 2022 această sincronizare a reuşit şi rezultatul a fost pozitiv, obiectivul realizat şi MCV ridicat. De aceea, cred că şi în perspectivă problemele esenţiale ale sistemului judiciar vor fi rezolvate în măsura în care puterile şi instituţiile statului vor coopera într-o direcţie armonizată pe baza unui plan concret de care să se ţină cu obstinaţie.
Această atitudine este valabilă şi pe alte zone, cum ar fi siguranţa şi ordinea publică, şi a salutat faptul că premierul a reluat vineri, la întâlnirea de la Ministerul Justiţiei, teme şi priorităţi asumate la preluarea conducerii MAI, precum combaterea drogurilor, a traficului de persoane, crima organizată, evaziune şi contrabandă.
Lupta cu aceste flageluri poate fi câştigată doar dacă se cooperează onest între puteri, instituţii şi operatori politici şi dacă se susţine cu resurse financiare, logistice şi umane. Altfel, rămâne pierdută. Eu voi acţiona pentru a o câştiga, aşa cum am mai spus”.
Voineag (DNA): Ridicarea MCV – un simbol al maturizării instituţionale la nivelul întregului stat român
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Voineag, a declarat, vineri, că ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România reprezintă un semn de recunoaştere a progreselor realizate şi un simbol al maturizării instituţionale la nivelul întregului stat român.
„MCV a fost implementat la data aderării României la Uniunea Europeană în 2007, cu scopul de a monitoriza şi încuraja reformele în domeniile justiţiei şi luptei împotriva corupţiei. De-a lungul anilor, Direcţia Naţională Anticorupţie a fost un actor cheie în acest proces, având inclusiv un rol de vector de imagine pe acest subiect, cu activitatea de combatere a corupţiei la nivel înalt ocupând prim-planul. Drumul până în acest punct a fost unul dificil, presărat cu incertitudini şi provocări. Cu toate acestea, prin efortul susţinut al personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin profesionalism şi dăruire, am reuşit să creăm un cadru de încredere nu doar în ochii cetăţenilor, dar şi în cei ai instituţiilor europene.
Ridicarea MCV pentru România este un semn de recunoaştere a progreselor realizate şi un simbol al maturizării instituţionale la nivelul întregului stat român.
Ridicarea MCV nu înseamnă că misiunea s-a încheiat. Dimpotrivă, acesta este un nou început, un semnal că trebuie să continuăm cu şi mai multă determinare. Uniunea Europeană ne-a dat un vot de încredere, iar acum este responsabilitatea noastră să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor. În acest sens, eşecul nu este o opţiune, mai ales în contextul implementării noului Mecanism privind Statul de Drept la nivelul Uniunii Europene. Acest nou mecanism vine să întărească şi să extindă evaluarea şi monitorizarea statului de drept în toate statele membre, nu doar în România. Acesta subliniază faptul că statul de drept este o responsabilitate comună şi reprezintă fundamentul pe care se construieşte orice democraţie sănătoasă.
Este importantă continuarea şi consolidarea reformelor în justiţie şi a luptei împotriva corupţiei, atât pentru îndeplinirea standardelor create în cadrul noului Mecanism european privind Statul de Drept, dar şi pentru a permite României să-şi valorifice cu adevărat potenţialul economic şi uman.
Am crezut mereu în ideea că, pentru a ne atinge obiectivele, trebuie să vedem lucrurile la nivel macro şi să fim capabili să acţionăm la nivel micro. Atingerea potenţialului real al ţării noastre este strâns legată inclusiv de modul în care reuşim să limităm utilizarea resurselor statului în interes personal de către cei tentaţi să o facă. Din acest punct de vedere, Direcţia Naţională Anticorupţie şi sistemul de justiţie, reprezintă un ultim filtru, o plasă de siguranţă pentru societate. Dar acest rol critic în ansamblul sistemului democratic, rol care a fost evident în procesul de monitorizare MCV şi care a generat inclusiv necesitatea de a produce rezultate palpabile în lupta cu corupţia, vine şi cu responsabilitatea de a ne asigura că munca noastră are cel mai înalt nivel de calitate posibil.
Statul român a investit resurse considerabile în dezvoltarea instituţională în zona de combatere a corupţiei. România este dedicată valorilor europene şi că poate fi un model în regiune şi în întreaga Uniune”.
Ţin să le mulţumesc pe această cale tuturor celor care au contribuit la această performanţă şi vreau să transmit un mesaj de sprijin total pentru continuarea cu şi mai multă energie a luptei împotriva corupţiei”.
