Pe 20 iunie este Solstiţiul de vară (mai exact, la ora 23:51) şi Ziua Mondială a Soarelui – instituită de Societatea Internaţională pentru Energie Solară, pentru a populariza posibilităţile de utilizare a energiei solare.
Termenul solstiţiu este de origine latină, solstitium, adică „Soarele stă”. În această zi, în emisfera nordică, Soarele se ridică deasupra orizontului la 90°, cea mai mare înălţime faţă de Ecuator. Momentul marchează începutul verii astronomice, când ziua are durata maximă, de 15 ore şi 32 de minute, iar noaptea, de numai 8 ore şi 28 de minute.
După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul Solstiţiului de iarnă.
Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Soarele pluteşte pe un braţ spiralat al Căii Lactee, printre alte miliarde de stele, la 149,6 milioane de km de Terra, iar fără energia lui, viaţa nu ar fi posibilă pe Pământ.
Este o sferă gigantică de plasmă, alcătuită în cea mai mare proporţie din hidrogen şi heliu, cu diametrul de 1,4 milioane de kilometri, de 109 ori mai mare față de cel al Terrei, şi are o masă de 2 miliarde de tone.
Temperatura la suprafaţa Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius, iar în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius.
Soarele are vârsta de aproximativ 4,6 miliarde de ani şi se află doar la jumătatea ciclului principal de evoluţie.
Este practic o sursă de energie inepuizabilă: într-o singură oră, Soarele dă Pământului aceeaşi cantitate de energie cât consumă întreaga planetă într-un an.
