Șeful SRI, Eduard Hellvig, a făcut declarații surprinzătoare, marți, la împlinirea a 15 ani de la debutul cursurilor de studii de securitate în Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. (Vezi discursul integral, la finalul articolului)
Hellvig a arătat că instituţia pe care o conduce a făcut multe greşeli în cei 32 de ani de la Revoluţie, dar se încearcă, „treptat”, schimbarea părerilor oamenilor despre instituţie.
„Politica şi activitatea de culegere de informaţii nu trebuie să fie suprapuse. De prea multe ori, însă, greşelile trecutului afectează şi comportamentul celor din prezent. Prea mulţi politicieni, în deceniile anterioare, s-au obişnuit să primească ‘indicaţii’ sau ‘sugestii’ despre ce au de făcut. Politicienii sunt aleşi de oameni să gândească cu mintea lor, investiţi cu încrederea lor să ia decizii despre cum vă arăta România în viitor, nu doar să stingă incendii ale prezentului şi să aplice planuri gândite de alţii. Cu toate acestea, prea mulţi vor că alţii să ia decizii în locul lor, prea mulţi chiar se aşteaptă să primească sugestii de la servicii. Nu vom consolida democraţia decât atunci când vom stimula fiecare instituţie să îşi asume mandatul pe care îl are, fără abuzuri şi fără excese”, a afirmat directorul SRI.
Acesta a precizat că are cunoştinţă despre faptul că există multă neîncredere în societate în ceea ce priveşte numărul „acoperiţilor” şi agenda acestora în diverse sectoare strategice, dar a dat asigurări că de la începutul mandatului său, activitatea lor se desfăşoară „strict în limitele legii”.
El s-a referit și la scandalurile cu doctoratele de la Academia SRI:
„Aici chiar am reușit o reformă majoră și sper ca și alții să preia ca manual de bune practici din măsurile luate în acești ani. Am auditat și reformat întreaga școală doctorală, am dat la o parte ce nu funcționa, iar astăzi Academia Națională de Informații este un loc mai bun, mai integru. Personal, am susținut și organizarea cursurilor despre totalitarism, pentru ca ofițerii noștri să
învețe, de la început, care au fost ororile abuzurilor din timpul dictaturii comuniste. Nu în ultimul rând, am stimulat instituția să creeze cursuri noi, care să le permită studenților accesul la cele
mai moderne tehnologii”.
„Sigur că SRI-ul a făcut şi greşeli. Multe, în aceşti 32 de ani. Să repari greşelile făcute este un proces complicat care cere timp, expertiză şi foarte mult efort. Greşeala unui şef afectează un întreg departament, iar adesea majoritatea oamenilor din acel departament sunt oameni de toată cinstea. Să schimbi părerile oamenilor despre un serviciu secret este şi mai complicat. Încercăm să o facem treptat, dar încă nu este suficient. Câteva dintre ele, făcute înainte de mandatul meu, au fost greşeli importante şi cu siguranţă criticii mei vor găsi îndeajuns de multe şi din timpul mandatului meu. Îmi cer în mod sincer scuze pentru ele – pentru toate, inclusiv pentru cele de dinaintea mea. Dar eu sunt permanent ghidat de dorinţa de a construi, nu de a distruge”, a spus Hellvig.
El a adăugat că are cunoştinţă despre problemele generate de foşti lucrători ai SRI poziţionaţi „în spatele a tot felul de oameni”.
„Cunosc păcatele de care este acuzată instituţia, unele reale, altele atribuite nouă pe nedrept. Ştiu şi de problemele generate de unii foşti lucrători ai SRI poziţionaţi fie în spatele a tot felul de oameni, fie gravitând în jurul companiilor de stat. Vă pot spune că suntem conştienţi de aceste probleme şi vom face tot ce ţine de noi pentru a le rezolva”, a declarat Eduard Hellvig.
Hellvig a reluat laudele pe care și le aduce în privința predării la CNSAS„ a întregii arhive a Securității”:
„Știu că fantoma Securității este încă atașată de imaginea noastră, așa cum a revenit de multe ori în spațiul public românesc în aceste decenii. Dar și aici am făcut lucruri de care sunt mulțumit. În timpul mandatului meu am predat întreaga arhivă a Securității către CNSAS. Și suntem singurul serviciu secret din România care a făcut asta. Trebuia să o fi făcut mai devreme, dar sunt totuși foarte bucuros că eu și colegii mei ne-am asumat și am făcut acest lucru absolut necesar. Desecretizarea va continua, inclusiv cu punerea la dispoziția cercetătorilor a informațiilor declasificate despre evenimente care au avut loc și după 1989. Vindecarea trecutului poate fi posibilă doar prin prezentarea adevărului. Sigur că se mai fac erori”.
Hellvig s-a referit și la pachetul de proiecte privind legile securității: „Mai știu că se va discuta din nou mult despre noile legi ale securității naționale. Iar aici repet ce am mai declarat. Ne dorim
legi actualizate, dar le vrem cât mai apropiate de modelul celor din Occident. Și dacă tot am ajuns aici, ar fi de dorit ca societatea românească și decidenții politici să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații. Nu putem fi în același timp un fel de pompieri chemați să stingă incendiile provocate de alții și apoi acuzați că le-am stins. Aceasta este de fapt elefantul din încăpere și această discuție nu va putea fi evitată la nesfârșit”.
„Se vorbește în continuare despre oamenii din SRI ca despre securiști. Ceea ce este complet nedrept. Însă cei care populează astăzi această instituție merită să se vorbească despre ei în termeni corecți. Majoritatea sunt tineri, de 30-40 de ani, și au aflat despre vechea Securitate din cărți și din arhive. De curând, a apărut în mass-media un articol în care se vorbea despre construcția unei troițe dedicată ofițerilor de informații din toate timpurile într-un cimitir din Pitești. Cu siguranță, inițiatorul acestui demers cât și tinerii care au participat la acea inaugurare nu au auzit de
experimentul Pitești, de ororile făcute de fosta Securitate în anii 50 și cred că a fost o greșeală. Eroii trebuie căutați oriunde în altă parte decât printre structurile regimului totalitar din trecut. Cu tot respectul, SRI este o instituție care își cinstește eroii săi care s-au sacrificat pentru construcția statului democratic și atât”, a mai spus Hellvig.
