În primul mandat de 3 ani la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a dovedit a fi un bun “portar” la “tragerile de timp” și un mare “ratangiu” chiar și la loviturile de pedeapsă “cu poarta goală”!
Acum, după ce am studiat cele trei rapoarte de activitate ale DIICOT sub conducerea lui Horodniceanu, putem spune că neseriosul ministru Toader și-a găsit omul potrivit pentru protejarea “penalilor”!
Vineri a participat la interviul pentru un nou mandat procurorul-șef al DIICOT Daniel Horodniceanu, cel ce s-a remarcat în 3 ani prin “rostogolirea” celebrului dosar de corupție Romgaz-Interagro, în care erau implicați miniștrii Varujan Vosganian și Adriean Videanu, precum și deja pușcăriașul Ioan Niculae.
Ministrul Tudorel Toader are de ales până pe 14 mai dintre cel ce are dosar penal pentru abuz în serviciu deschis la DNA, Daniel Horodniceanu, și un no name din Bacău, Felix Bănilă!
Horo’ consideră că a schimbat mentalităţi
Horodniceanu consideră că a schimbat mentalităţi la DIICOT, apropiind instituţia de “mentalitatea vestică”.
Întrebat de jurnaliști de ce crede că ar trebui dă fie propus pentru un nou mandat, Horodniceanu a răspuns: “În primul rând pentru continuitate, cred că am făcut o treabă bună în cei trei ani de mandat şi au rămas proiecte în desfăşurare care trebuie încheiate”.
El a enumerat ca argumente activităţile manageriale pe care le-a întreprins în structură, proiectele de bilanţ în care a arătat ce a făcut în cei trei ani de mandat – referindu-se și la controale -, precum şi faptul că a modificat legea de organizare a DIICOT.
Despre dosarele nefinalizate, şeful DIICOT a spus: “Dosare sunt, sunt proiecte manageriale pe termen scurt, mediu şi lung. Sigur, lucrurile acestea se vor putea rezolva mai târziu şi printr-o legislaţie adecvată”.
Toader l-a întrebat despre “limitele libertății de exprimare ale magistraților”
Ulterior, ministrul Tudorel Toader a scris pe Facebook ce l-a întrebat pe Dorodniceanu: “Interviul a durat câte o oră pentru fiecare candidat. Au fost abordate probleme punctuale. Spre exemplu, domnul Horodniceanu a fost întrebat, printre altele, despre: problema achitărilor (cauze şi remedii), problema termenului rezonabil de finalizare a urmăririi penale (în condiţiile în care de 11 ani un dosar nu este încă finalizat) sau despre limitele libertăţii de exprimare ale magistraţilor”.
Niciun pericol pentru Tudorel Toader – care, întâmplător, este tot din Iași! Spre deosebire de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, Horodniceanu n-a ieșit niciodată cu declarații din dosarele care au interesat presa.
Ministrul a arătat că din Comisia de interviu au făcut parte 5 membri, respectiv el şi 4 secretari de stat din Ministerul Justiţiei.
A cerut să se întoarcă la șefia DIICOT Iași dar s-a răzgândit
Interesant este că inițial, Horodniceanu a cerut Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i admită solicitarea de a reveni la șefia DIICOT Iași dupa încetarea mandatului de procuror-șef al la DIICOT – Structura Centrală.
CSM i-a admis în 16 martie cererea, însă Horo’ s-a răzgândit și și-a depus candidatura.
Reamintim că procedura de numire a procurorului șef al DIICOT este următoarea:
- după interviurile cu fiecare candidat, ministrul Justiţiei PROPUNE un nume;
- CSM analizează PROPUNEREA ministrului și dă un AVIZ consultativ – care poate fi pozitiv sau negativ;
- Președintele României analizează PROPUNEREA și AVIZUL, iar dacă este de acord cu PROPUNEREA îl numește procurorul-şef al DIICOT. Dacă nu este de acord, solicită altă propunere. Numirea se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Cu dosar la DNA
De ce mai candidează Daniel Horodniceanu, șeful DIICOT, care a recunoscut în 6 februarie 2018 că este cercetat de DNA într-un dosar penal de abuz în serviciu?
Ca să mai facă praf și alte dosare penale delicate așa cum a făcut-o cu dosarul Romgaz-Interagro!
Potrivit unor procurori DNA, citati de Digi 24, ancheta începută în 2006 s-a desfășurat in rem și a fost clasată abia după 9 ani, în martie 2017. Știm însă cu toții că un dosar poate fi redeschis oricând.
“Am făcut o solicitare de studiu al dosarului. Era normal să fiu anunțat. (…) Întâi am să verific ce cuprinde acel dosar și apoi vom discuta”, a declarat în 6 martie Horodniceanu, asaltat de jurnaliști.
De atunci au trecut două luni fără să mai aducă vorba despre acest subiect.
Dosarul ar fi fost instrumentat începând cu 2006, când Horodniceanu era șef la DIICOT Iași, și s-ar referi la modul cum s-au luat decizii într-un dosar al omului de afaceri Gruia Stoica, potrivit Digi 24.
Dosarul ROMGAZ – Interagro, reîntors de ÎCCJ la DIICOT
Vă reamintim că celebru dosar penal instrumentat de DIICOT Romgaz-Interagro cu gaze ieftine pentru “băieții deștepți” trenează de mai bine de 5 ani.
În dosar au fost cercetați 40 de actuali și foști șefi ai companiei, alături de afaceristul Ioan Niculae și de fostul ministru al Economiei în Guvernul Boc, Adriean Videanu. Ministrul Economiei în Guvernul Tăriceanu, Varujan Vosganian, a scăpat de două ori de urmărirea penală, deoarece Senatul României a respins de tot atâtea ori cererea trimisă de DIICOT pe vremea șefiei Alinei Bica – acum fugită în Costa Rica după două condamnări al închisoare în primă instanță în dosare instrumentate de DNA.
Dosarul urma să fie trimis în instanță în 2016, însă noua conducere a DIICOT – Horodniceanu – a aruncat la coș rechizitoriul și a dispus refacerea anchetei, după ce a descoperit mai multe nereguli.
Într-un exercițiu de imagine, a aruncat la coș ce s-a instrumentat pe vremea Alinei Bica
Amintim că la 5 luni după demisia din 22 noiembrie 2014 a Alinei Bica de la şefia DIICOT, ministrul Justitiei în Guvernul Ponta, Robert Cazanciuc, l-a propus pentru această funcţie pe Daniel Horodniceanu, în 9 aprilie 2015.
Atunci, la numire, pe 4 mai, Secția pentru procurori a CSM a dat aviz pozitiv iar preşedintele Klaus Iohannis a cerut să consulte stenograma şedinței în care Horodniceanu a fost intervievat, precum şi celelalte documentele care au stat la baza adoptării hotărârii de avizare.
În 19 mai 2015, şeful statului a semnat decretul de numire a lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror-şef al DIICOT.
Pe 23 ianuarie 2018 trebuia să înceapă judecarea dosarului ROMGAZ – Interagro, cu Videanu, Ioan Niculae și ceilalți inculpați, trimis în judecată în 9 iunie 2017, după ce procurorii l-au tărăgănat mai bine de 4 ani.
Dar ÎCCJ l-a returnat însă procurilor, pe motiv că dosarul este construit din probe obținute ilegal…
Trei rapoarte de activitate fără nimic spectaculos
Am încercat să aflăm dacă activitatea din fruntea DIICOT din primul mandat îi dă dreptul legitim lui Horodniceanu să solicite reînnoirea lui.
Din cele trei rapoarte – pe 2015, 2016 și 2017 – NU am găsit motive extraordinare, sau ordinare, sau ceva cât de cât, “bile albe” cum se spune, care să-l califice pe Horodniceanu în această funcție.
În schimb, am găsit foarte multe nerealizări, multe cauze pierdute în instanță deși “actorii” dosarelor instrumentate de procurorii de sub “călcâiul” lui Horodniceanu i-au băgat în arest. Cine plătește oalele sparte – libertatea oamenilor și proasta imagine? Se pare că nu Horodniceanu!
Interesant este că nici presa nu l-a luat în vizor, ba chiar l-a protejat: nu s-a scris nimic rău de el în cei 3 ani de “domnie” la DIICOT. Explicația este simplă: n-a trimis în judecată niciun dosar de doamne-ajută!
Dosarul Black Cube l-a scos un pic din anonimat
E drept că Horodniceanu a fost mai vizibil în timpul anchetei din dosarul Black Cube – în care trei spioni israelieni au încercat să-i șantajeze familia șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Doi dintre ei și-au recunoscut vinovăția și au fost conamnați la închisoare cu suspendare, iar un al treilea a reușit să fugă din țară.
Un alt inculpat, fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, este acuzat că ar fi pus la cale toată “afacerea” – el fiind condamnat într-un alt dosar de corupție, deocamdată la 1 an de închisoare cu suspendare – în primă instanță -, pentru că ar fi pretins și primit de la un afacerist, denunțător în cauză, suma totală de 2.030.353 lei, adică 462.567 euro.
Întrebat în 6 februarie dacă procurorii DIICOT au aflat cine este în spatele rețelei din dosarul “Black Cube”, Daniel Horodniceanu a răspuns:
“Atâta timp cât nu vom avea colaborarea unui anume inculpat din dosar, lucrurile se vor opri în acel inculpat. (…) Știți foarte bine, mă refer la inculpatul Daniel Dragomir. (…) Probabil se va da o soluție legală, poate fi rechizitoriu, poate fi netrimiterea în judecată, cred că la momentul acesta 90% dintre probatorii sunt încheiate”.
De atunci au trecut 3 luni și – nimic! Anticipăm “90%” că DIICOT va adopta soluția netrimiterii în judecată, după ce Parlamentul a înființat o ditamai comisie specială pentru a ancheta niște acuzații la adresa SRI și DNA ale lui Daniel Dragomir.
Vă prezentăm mai jos, spre edificare, Raportul lui Horodniceanu în fruntea DIICOT pe anul 2017. Recomandăm vizionarea graficelor și a tabelelor: sunt concludente pentru un refuz din partea CSM și a președintelui!
Dar, după cum se știe, numirile în fruntea parchetelor se fac politic – negocieri politice – și NU pe criterii de performanță!
Ar fi o surpriză de proporții ca Horodniceanu să NU mai prindă un mandat în fruntea DIICOT! A fost numit Lazăr în fruntea PG deși avea un dosar penal foarte bine instrumentat de DNA, cu dovezi clare de corupție, darăminte Horo’!