Funcțiile care au secretizat informațiile au dreptul să propună desecretizarea, iar premierul să o aprobe – dacă vrea. Cele două condiții de desecretizare sunt simultan obligatorii. În acest moment, “funcțiile” sunt ocupate de Hellvig, Lazăr și Viorica Dăncilă!
NIMENI NU poate să-i oblige pe cei implicați în secretizare să desecretizeze informațiile! În cazul nostru, dacă unul dintre cei trei – Hellvig, Lazăr și Dăncilă – se vor opune, secretele rămân secrete!
Tudorel „Gargamel” Toader iar se bagă ca musca-n lapte ca să pupe poala binomului Dragnea & Tăriceanu.
Într-o țară în care NU avem autostrăzi, spitale decente, locuri de muncă suficiente, salarii direct proporționale cu valoarea muncii prestate, educație de nivel european, politici economice expasioniste, legi coerente și protecționiste pentru resursele țării, control asupra cheltuirii banului public etc., GUVERNANȚII ne bagă pe gât tot felul de teme care NU rezolvă problemele enumerate mai sus și care NU se regăsesc pe agenda cetățeanului plătitor de taxe și impozite.
Astăzi vă supunem atenției tema fără de care România “NU poate să respire” – în opinia mass-media pro penali –și în care ministrul Justiției, Tudorel “Gargamel” Toader, se bagă iar în seamă:
-
Desecretizarea protocoalelor secrete încheiate între SRI și Parchete!
Amenințarea lui “Gargamel”
După ce premierul Viorica Dăncilă a solicitat desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a intrat în jocul politic inițiat de binomul Dragnea & Tăriceanu și cântat de mass-media pro penali.
Astfel, Tudorel “Gargamel” Toader a anunţat că luni dimineaţă – adică azi, 19 martie 2018, va cere Ministerului Public – DNA desecretizarea protocoalelor cu Serviciul Român de Informaţii, dacă solicitarea formulată în acest sens de către premierul Viorica Dăncilă nu se referă explicit şi la protocolul SRI cu Ministerul Public.
Și, ca să fie credibil, „Gargamel” ne spune că articolul 3 din Legea 182, care prevede că „protocoalele secrete nu pot împiedica accesul la informaţiile de interes public”, îi dă posibilitatea să solicite desecretizarea lor.
Cum era de așteptat, pentru că ȘTIE că niciun articol de lege NU-i dă posibilitatea să-i ORDONE procurorului general Augustin Lazăr – care joacă în tabăra Kovesi – să solicite desecretizarea protocoalelor SRI & Parchete, ministrul Tudorel “Gargamel” Toader s-a lansat în tot felul de analize care să-i dea apă la moară!
Două condiții obligatorii pentru desecretizarea secretelor
Așadar, în lupta pentru eliminarea Codruței Kovesi din fruntea DNA putem spune că avem argumente pro și contra.
În favoarea desecretizătii există un argument serios din toate punctele de vedere: să aflăm dacă parțial sau integral aceste protocoale încală legile și Constituția Românei! Cu acest arugment pur democratic putem susține ideea de desecretizare a protocoalelor dintre SRI și Parchete.
Evident, indiferent de adevăr, se vor revărsa pe toate canalele de comunicare tot felul de interpretări legate de… legalitatea semnării protocoalelor SRI & Parchete – că, nu-i așa, are balta pește!
Numai că trebuie să se știe un lucru foarte important: articolele din legea secretelor introduc în lanțul de desecretizare doi actori, două condiții obligatorii:
-
funcția care a secretizat documentul să propună desecretizarea;
-
prim-ministrul să aprobe desecretizarea.
Și ca să vedeți că NU inventăm condiții, iată ce specifică foarte clar Legea 182 – Protecția Informațiilor Clasificate – la Articolul 15, alin. (f) din Secțiunea Definiții:
Art 15. În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
- a) informaţii – orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie;
- b) informaţii clasificate – informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;
- c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu;
- d) informaţii secrete de stat – informaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării;
- e) informaţii secrete de serviciu – informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
-
f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:
– strict secret de importanţă deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;
– strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale;
– secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale;
Puterea articolului 24!
Iar la Articolul 24, PUNCTUL 4 întărit de PUNCTUL 10 din Secțiunea Informaţii secrete de stat, se specifică la fel de clar cum se poate desecretiza o informație secretizată:
Art 24. (1) Documentele cuprinzând informaţii secrete de stat vor purta pe fiecare pagină nivelul de secretizare, precum şi menţiunea “personal”, când sunt destinate unor persoane determinate.
(2) Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare şi marcare, inscripţionările şi menţiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcţie de nivelurile de secretizare, cerinţele de evidenţă a numerelor de exemplare şi a destinatarilor, termenele şi regimul de păstrare, interdicţiile de reproducere şi circulaţie.
(3) Încadrarea informaţiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f), precum şi normele privind măsurile minime de protecţie în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) Informaţiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.
……
(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autorităţile publice competente să aprobe clasificarea şi nivelul de secretizare a informaţiilor respective.
O decizie CSAT
Se tot spune că protocoalele secrete dintre SRI și Parchete ar fi fost semnate în 2009 de procurorul șef de atunci – Laura Codruța Kovesi – și de directorul SRI – George Maior.
Se tot spune că eventualele protocoalele de cooperare dintre SRI și Parchete SUNT legale doar atunci când vorbin despre infracțiuni ce țin de siguranța națională și că evaziunea fiscală și corupția NU fac parte din acest domeniu special, care permite încălcarea Drepturilor Fundamnetale ale Omului!
Și, pe cale de consecință, Protocoalele SRI & Parchete pe cele două teme – evaziunea și corupția – ar fi ILEGALE, iar cei care le-au semnat trebuie să înfunde pușcăria!
Aici ofer o INFORMAȚIE care o să enerveze multă lume: în ședința CSAT din 28 iunie 2010, în urma unui raport înaintat de șeful de atunci al SRI, George Maior, s-a luat decizia ca eradicarea evaziunii fiscale generatoare de corupție să facă parte din Strategia de Securitate Naţională a României!
Adică, cineva inteligent a înțeles sensibilitatea protocoalele dintre SRI și Parchete și le-a legalizat printr-o decizie CSAT – e drept, după ce acestea ar fi fost semnate. Dar și aici se va spune că dacă protocoalele au fost puse în practică după iunie 2010 – care mai e problema de fond?!?
În 28 iunie 2010, când Maior a pus evaziunea pe masa CSAT, şedinţa a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au participat:
Emil Boc, prim-ministru;
Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor;
Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale;
Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe;
Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice;
Adriean Videanu, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri;
Cătălin Marian Predoiu, ministrul Justiţiei;
George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii;
Mihai Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de Informaţii Externe;
Iulian Fota, consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională;
Anca Ilinoiu, consilierul prezidenţial, şef al Departamentului Relaţii Internaţionale;
General-locotenent Ion Oprişor, secretarul CSAT;
Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României.
Au fost prezenţi ca invitaţi:
Laura Codruţa Kovesi – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
Codruţ Olaru – procuror-şef, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
Laura Oprean, procuror-şef adjunct la Direcţia Naţională Anticorupţie.
