Acuzații voalate la adresa lui Băsescu
Horia Simu a obținut în anul 2011 despăgubiri supraevaluate și ilegale de la ANRP, pentru un teren din municipiul Constanța, beneficiind de intervenții de la cel mai înalt nivel: Administrația Prezidențială, se arată în rechizitoriului prin care afaceristul a fost trimis în judecată de DNA. În depoziție, Horia Simu îl acuză de complicitate pe consilierul de stat, ex-șeful CNI din cadrul CSAT, Daniel Moldoveanu, și face o trimitere ușor voalată către ex-președintele României Traian Băsescu. Băsescu a respins insinuarea lui Simu! Vă invităm să citiți la finalul articolului atât acuzația lui Horia Simu, cât și respingerea lui Traian Băsescu.
Simu primește 7, 7 milioane de euru
Simu a apelat la rețeta clasică: a cumpărat în octombrie 2009 drepturile litigioase, printr-un intermediar, cu doar 700.000 de euro, apoi a obținut de la ANRP, după numai un an, un preț colosal pentru terenul de 25 hectare: 8.750.000 euro (35 euro/mp), câștigând dintr-un foc 7,7 milioane de euro.
Prețul uriaș a fost votat unanim de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în frunte cu președinta Crinuța Dumitrean, instalată la butoanele ANRP de nimeni altul decât deputatul Ioan Oltean – “Nelu Mexicanu”, fost vicepreşedinte al PDL, urmărit penal și el într-un alt dosar de corupție la DNA.
“Obținerea acestor despăgubiri nelegale de către inculpat s-a datorat intervențiilor făcute de acesta direct, prin intermediul unor angajați ai societăților sale ori prin intermediul unor persoane ce ocupau diverse funcții de conducere în cadrul Ministerului Mediului, Administrației Prezidențiale sau RAAPPS pe lângă autoritățile implicate în procedura de retrocedare, respectiv Primăria Municipiului Constanța, Prefectura Județului Constanța, ANRP și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, intervenții care au avut ca finalitate, pe de o parte, urgentarea soluționării dosarului de despăgubire, iar pe de altă parte, soluționarea favorabilă a acestuia, prin acordarea de despăgubiri care nu i se cuveneau”, se precizează în rechizitoriu.
Simu: Consilierul de stat a luat parte 25%
“O persoană care la acel moment ocupa funcția de consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, i-a intermediat lui Simu o întâlnire cu prefectul județului Constanța”, se mai arată în rechizitoriu.
“În același scop al obținerii cât mai urgente a despăgubirilor, inculpatul Simu Horia, prin intermediul (…) — consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale la acea dată, s-a întâlnit cu prefectul județului Constanța (…) și a obținut sprijinul acestuia pentru soluționarea favorabilă și urgentă a dosarului, aspect materializat prin validarea cererii de despăgubire de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și înaintarea dosarului la ANRP”, precizează anchetatorii.
Daniel Moldoveanu, denunțat de Simu
Marți, Simu s-a prezentat la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a avut loc primul termen al procesului, iar el a devoalat din prima numele consilierului de stat: Daniel Moldoveanu.
“Domnul consilier a venit la mine, spunându-mi că poate să rezolve aceste dosare, el cunoscându-se în prealabil cu doamna Crinuța Dumitrean, cu care eu nu m-am cunoscut. (…) Ceea ce este nedrept în acest dosar, este inversarea cazualității și sunt acoperiți autorii morali ai acestui dosar. Domnul Daniel Moldoveanu este autorul moral al acestui dosar. Dânsul a făcut și alte activități economice care nu țineau de fișa postului domniei sale și faptul că nu este nici măcar prezent în acest dosar este puțin nedrept”, a declarat Simu.
Întrebat de instanță, Simu a susținut că Moldoveanu a luat 25% din cei 7 milioane de euro primiți de la ANRP.
Cine pe cine a denunțat?
Vom vedea însă dacă spusele sale sunt adevărate, atât timp cât procurorii DNA nu l-au inculpat pe Moldoveanu.
Sau poate că tocmai Moldoveanu a deschis acest dosar, prin autodenunț. Oricum, în rechizitoriu se precizează că “omul” de la Cotroceni a primit, prin intermediar, 10% din suma supraevaluată (7,7 mil. euro), și nu 25%, cum susține Simu.
Omul care l-a dus pe Simu la Crinuța
În rechizitoriu se mai arată că tot prin intermediul “unei persoane care avea o funcție importantă” la Administrația Prezidențială a ajuns Horia Simu la Crinuța Dumitrean – președintele ANRP și șefa Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor.
“În urma demersurilor pe care le-a făcut la nivelul Primăriei Constanța și a Instituției Prefectului (…) se reușise ca dosarul să ajungă la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, astfel încât inculpatul Simu Horia a avut nevoie de alte persoane care să-i mijlocească legătura cu (…) inculpata Dumitrean Crinuța Nicoleta. Profitând de relația profesională și de prietenie cu (…), care deținea o funcție importantă la nivelul Administrației Prezidențiale, inculpatul Simu Horia i-a transmis acestuia disponibilitatea sa de a ceda un procent de 25% din drepturile deținute în dosarul de despăgubire nr. 22804/FFC/2010 pentru obținerea cât mai urgentă și într-un cuantum cât mai mare de despăgubiri de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Astfel, (…), prin intermediul (…) – director tehnic în cadrul RAAPPS, a apelat la (…) – director general al aceleiași regii, despre care avea cunoștință că se află într-o relație specială cu inculpata Dumitrean Crinuța Nicoleta, și i-a transmis disponibilitatea inculpatului Simu Horia ca pentru urgentarea și soluționarea dosarului de despăgubire să cedeze 25% din totalul drepturilor litigioase pe care le achiziționase anterior”, mai susțin procurorii anticorupție în rechizitoriu.
10% din drepturile litigioase, pentru angajatul Cotrocenilor
În schimbul sprijinului acordat, Simu i-a cedat “persoanei de la Palatul Cotroceni”, printr-un intermediar, 10% din drepturile litigioase.
“La data de 15.12.2010, la numai câteva zile de la înregistrarea dosarului la ANRP, din dispoziția inculpatului Simu Horia, (…), prin intermediul (…), a cedat lui (…) 10% din drepturile litigioase și, întrucât la momentul respectiv acesta deținea o funcție publică importantă în cadrul Administrației Prezidențiale, l-a interpus ca intermediar și beneficiar aparent pe un apropiat de-al său, respectiv pe (…). Operațiunea de primire mascată a procentului de 10% din drepturile deținute de inculpatul Simu Horia s-a materializat într-un contract de cesiune de drepturi (…) în care cesionar a fost (…), iar prețul stipulat în contractul de cesiune de 100.000 lei nu a fost plătit de cesionar cedentului – aspect confirmat de (…) și (…) – tocmai datorită înțelegerii dintre inculpatul Simu Horia și (…) și dată fiind adevărata natură a operațiunii de a disimula complicitatea la infracțiunea de dare de mită”, explică procurorii în rechizitoriu.
Despăgubiri supraevaluate cu 7,7 milioane euro
Crinuța Dumitrean, Horia Simu și alți 8 inculpați au fost trimiși în judecată în 22 iulie în dosarul ANRP 5. Dumitrean se află sub control judiciar, după mai multe luni de arest preventiv, și este acuzată deluare de mită și abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Horia Simu este acuzat de două infracțiuni de dare de mită, de spălare a banilor în formă continuată și de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Potrivit DNA, după ce a cumpărat drepturile litigioase în 22 octombrie 2009, la prețul de 700.000 de euro, “inculpatul Simu Horia a inițiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajați ai societăților sale și prin intermediul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obținerea despăgubirilor prin intervenția acestora la nivelul autorităților implicate în procedura de retrocedare”.
“Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpații Dumitrean Crinuța Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoș, Teodorescu Cătălin Florin și Marko Atilla Gabor (…) au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dima Alin Horațiu, prin care valoarea unui teren în suprafață de 25 hectare situat în municipiul Constanța (zona Brătianu — Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a 37.243.500 lei”, arată DNA.
Supraevaluarea terenului a fost cu 7,7 milioane de euro iar prejudiciul în dauna bugetului de stat, “concomitent cu obținerea unui avantaj patrimonial de către Horia Simu și alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase”, a fost de peste 32 de milioane de lei.
Banii, “spălați” în Franța
În rechizitoriu se mai arată că Horia Simu a “spălat” banii prin achiziționarea unor imobile scumpe în Franța.
“În scopul disimulării originii ilicite a sumelor de bani obținute din săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu, precum și în vederea ascunderii adevăratului beneficiar al acestora, inculpatul Simu Horia (…) a utilizat un cont deschis la banca (…) din Elveția în care au fost încasați banii proveniți din vânzarea acțiunilor de la Fondul Proprietatea. O parte din banii încasați de (…) supuși procesului de spălare, au fost utilizați de inculpatul Simu Horia în interesul propriu, una din principalele achiziții fiind un imobil, în valoare de aproximativ 3.500.000 euro, imobil care a fost ulterior ipotecat pentru obținerea unui împrumut cu care a fost achiziționat un alt imobil, tot în sudul Franței”, se arată în rechizitoriu.
Primul imobil a fost achiziționat la 30 iunie 2011 cu suma de 3.559.000 de euro, iar al doilea, plus terenul aferent, la data de 5 iunie 2014, cu suma de 3.200.000 de euro.
Acțiunile lui Simu de a schimba și transfera banii obținuți ca urmare a vânzării acțiunilor obținute nelegal ca despăgubiri de la ANRP au fost făcute în scopul ascunderii și disimulării originii ilicite a acestora, precizează procurorii.
“În același scop, al disimulării provenienței ilicite a sumelor de bani obținute din despăgubiri și al creării aparenței de legalitate pentru intrarea în posesia acestora și al folosirii lor, inculpatul Simu Horia a retras din contul (…), deschis la banca (…), mai multe sume de bani, folosind ca justificare tot contracte de împrumut fictive. Astfel, în zilele de 29.06.2011, 30.06.2011, 15.07.2011, 21.07.2011, 29.07.2011, 12.08.2011 și 26.08.2011, inculpatul Simu Horia a încasat din contul (…), deschis la banca elvețiană (…), invocând contractele de împrumut fictive din datele de 28.06.2011 și 29.06.2011, suma totală de 480.000 euro”, se menționează în rechizitoriu.
În aceeași categorie a operațiunilor de spălare a banilor se înscriu și 11 plăți, totalizând 1.346.000 de euro, efectuate către o companie austriacă ce era controlată tot de Horia Simu, apreciază anchetatorii anticorupție.
Traian Băsescu ne spune jumătăți de adevăr
“Constat că, în spaţiul public, există o dezbatere cu privire la implicarea Administraţiei Prezidenţiale şi a unui “consilier prezidenţial” din timpul mandatului meu în fapte de corupţie referitoare la retrocedări făcute de ANRP.
Resping categoric acest tip de abordare!
Din declaraţiile domnului Horia Simu şi comunicatul DNA, rezultă clar că este vorba despre o persoană şi nu despre întreaga Administraţie Prezidenţială.
Mai exact, rezultă că este vorba despre Daniel Moldoveanu, consilier de stat şi nu prezidenţial şi care îndeplinea funcţia de ŞEF AL COMUNITĂŢII NAŢIONALE DE INFORMAŢII…”, a scris, marți, Băsescu pe Facebook.
Dar ex-președintele Traian Băsescu uită să ne spună că EL a înființat CNI în cadrul CSAT și că Daniel Moldoveanu a fost plasat șef peste această comunitate chiar de către el. Și, mai mult, Moldoveanu îi raporta direct lui Băsescu, conform regulamentului aprobat de CSAT!
Așadar, contează mai puțin dacă Moldoveanu a avut titulatura de consilier de stat. Moldoveanu a lucrat în structura Administrației Prezidențiale ca șef al CNI, în interiorul CSAT, sub directa coordonare a lui Traian Băsescu.
Horia Simu – DECLARAȚIE DE PRESĂ
“In Romania, sistemul mafiot a fost organizat si condus de catre anumiti membri marcanti ai serviciilor de informatii, persoane care aveau mijloacele sa puna in aplicare atat santajul cat si presiunea asupra acelor oameni de afaceri care nu ar fi cedat santajului lor. Faptul ca sistemul mafiot inca rezista este dovada ca acesti oameni scapa totdeauna, punandu-mi intrebarea daca DNA cauta adevarul sau cauta sa gaseasca doar tapi ispasitori pentru vina de a fi trait in Romania. Ultimul dosar in care am fost trimis in judecata este un nou exemplu in acest sens:
Daniel Moldoveanu – SEFUL COMUNITATII NATIONALE DE INFORMATII – ADICA FORUL CARE CENTRALIZEAZA ACTIVITATEA TUTUROR SERVICIILOR DE INFORMATII DIN ROMANIA, este cel care a venit la mine CERANDU-MI sa-i dau un dosar de care sa se ocupe ca sa-i iasa si lui niste bani – s-a grabit anul trecut (la doua saptamani dupa arestarea mea) sa se autodenunte pentru a scapa.
Cine l-a invatat sa faca asta???
De ce DNA a ignorat toate dovezile impotriva lui – inclusiv declaratiile CONTRADICTORII ale prietenilor lui?
Daca eram vinovati, era normal sa stam impreuna pe banca acuzatilor, nu sa-l faca scapat!
Mai mult, vazand denutul calomnios facut de Daniel Moldoveanu, am denuntat si alte fapte de coruptie ale acestuia dar care au fost ignorate de DNA.”
