Convertirea în obligațiuni subscrise de Ministerul Finanţelor a datoriei de 603 milioane de dolari pe care Dinu Patriciu trebuia să o plătească statului pentru Rompetrol Rafinare SA face obiectul unui nou dosar penal deschis de DIICOT, la doi ani de la moartea afaceristului și la 18 ani de la privatizarea Petromidia. Procurorii cer încuviințarea urmăririi penale a patru foști miniștri în dosarul Rompetrol II: Dan Ioan Popescu (DIP, pentru cunoscători), Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea. Ei sunt acuzați de iniţierea şi promovarea OUG 118/2003 prin care s-au convertit în obligațiuni datoriile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare S.A.
Cei patru foști miniștri sunt acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat și de complicitate la delapidare.
Iată acuzațiile, potrivit comunicatului DIICOT (intertitlurile aparțin redacției):
“În conformitate cu prevederile legale și constituționale, la data de 24.05.2016, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul însoţit de documentaţia din care au rezultat date şi indicii cu privire la săvârşirea de către Tănăsescu Claudiu Mihai, Popescu Ioan Dan, Vlădescu Sebastian şi Pogea Gheorghe a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. 1 şi 2 C.p.; abuz în serviciu, prev. şi ped. de art. 297 alin.1 cu ref. la art. 309 rap. la art. art. 132 din Legea 78/2000 şi cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. şi complicitate la delapidare, prev. şi ped. de art. 48 rap. la art. 295 alin. 1 din C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 5 şi art. 38 alin. 1 C.p, în vederea realizării demersurilor necesare pentru sesizarea Preşedintelui României în vederea formulării cererii de urmărire penală pentru persoanele mai sus menţionate.
În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.
OUG 118/2003, inițiată și aprobată ilegal
Urmare a activităţii infracţionale derulate de către cei doi, la data de 24.10.2003, în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative.
În acest sens, de menţionat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27.10.2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.
DIP, apărătorul lui Patriciu la ICSID
Totodată, în ceea ce îl priveşte pe Popescu Ioan Dan, acesta a continuat să sprijine grupul infracţional organizat iniţiat de către Patriciu Dan Costache şi după încetarea calităţii de ministru, depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în faţa Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declaraţie în care a făcut afirmaţii neadevărate.
Vlădescu și Pogea au blocat vânzarea obligațiunilor pe BVB și recuperarea creanțelor
S-a reţinut că Vlădescu Sebastian, ministrul Finanţelor Publice în perioadele 22.08.2005 – 5.04.2007 ; 23.12.2009 – 3.10.2010 precum şi Pogea Gheorghe, ministrul Finanţelor Publice în perioada 22.12.2008-23.12.2009, cu rea credinţă, nu au respectat dispoziţiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora “ în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare” şi au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele.”
Năstase și Rodica Stănoiu, audiați pe ascuns
În dosar au fost audiați pe ascuns la DIICOT, în urmă cu aproape două luni, fostul premier Adrian Năstase și fostul ministru al Justiției din Cabinetul acestuia, Rodica stănoiu.
Totodată, în 10 mai au fost audiați directorii KazMunaiGaz. Cu o zi înainte, ei au reclamat într-un comunicat de presă: “KazMunayGas și KMG International nu au fost informate oficial de existența unor investigații precum cele menționate în comunicatul de presă al DIICOT și susțin că vor folosi “toate mecanismele legale, atât la nivel local, cât și internațional, pentru a proteja investițiile realizate de la momentul achiziției”.
Ponta a șters 400 de milioane de dolari din datorie
Amintim că din datoria lui Patriciu s-a ales praful, după ce fostul premier Victor Ponta a șters 400 de milioane, prin Hotărâre de Guvern.
KMG International susține că și-a asumat față de Guvernul român dezvoltarea unui fond de investiții mixt româno-kazah, cu un aport de capital de 150 de milioane de dolari și “urmărind o țintă totală a activelor de până la 1 miliard de dolari, în funcție de condițiile de piață”.
Este vorba despre Hotărârea de Guvern aprobată în ianuarie 2014, prin care Victor Ponta le-a șters kazahilor 400 de milioane de dolari din datoria de 603 milioane preluată de aceștia de la Patriciu.
Statul român nu se va alege însă nici cu restul de 200 de milioane de dolari, deoarece, potrivit respectivei HG, banii sunt în schimbul unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare, ce vor fi răscumpărate de compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan.
Modelul Năstase n-a mai funcționat
Inițial, Ponta a procedat la fel ca premierul Adrian Năstase cu Petrom, în 2004: a aprobat un memorandum pe care l-a trimis Parlamentului, spre aprobare prin lege. Numai că președintele de atunci Traian Băsescu a sesizat CCR, care, în 21 noiembrie 2013, a declarat legea neconstituţională.
CCR care nu s-a pronunţat pe prevederile înţelegerii dintre statul român şi compania kazahă, ci pe faptul că un contract comercial nu poate fi legiferat prin Parlament, ci asumat de Executiv.
La două luni după aprobarea HG de ștergere a datoriilor, denumirea Rompetrol a fost schimbată în KazMunaiGaz International NV.
Sechestru pe rafinăria Petromidia
Ancheta DIICOT a fost reluată în 9 mai a.c., la 10 ani de la trimiterea în judecată a dosarului Rompetrol cu lotul Patriciu și la 2 ani de la sentința definitivă. Astfel, procurorii au disjuns un dosar în care au pus sechestru pe rafinăria Petromidia și a schimbat încadrarea juridică a 14 persoane, față de care a început urmărirea penală.
De la români, la kazahi și acum la chinezi – noii proprietari
Totul s-a întâmplat după ce s-a schimbat structura acționariatului companiei foste Rompetrol: China Energy Company Limited (CEFC) are, de la sfârșitul lunii aprilie, o participaţie de 51% în cadrul KMG International NV (“KMGI”) – fosta RompetrolGroup -, CN KMG rămânând cu 49%, potrivit unui anunţ al companiei.
Chinezii puseseră însă mâna pe Rompetrol încă din decembrie 2015.
Ministerul Energiei, parte civilă
În 11 mai, actualul ministru al Energiei din Guvernul Cioloș, Victor Grigorescu, a anunțat că Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în dosar.
Alături de cei patru foști miniștri acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat și de complicitate la delapidare sunt inculpate 14 persoane, pentru:
- constituirea unui grup infracțional organizat;
- abuz în serviciu;
- complicitate la abuz în serviciu;
- înșelăciune;
- complicitate la înșelăciune;
- delapidare;
- complicitate la delapidare;
- evaziune fiscală;
- complicitate la evaziune fiscală;
- spălare de bani;
- manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare: a) care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau prețul instrumentelor financiare, b) care mențin prin acțiunea uneia sau a mai multor persoane acționând împreună, prețul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, utilizare a informației privilegiate.
