Iată o știre colosală de presă: la ordinul judecătorului Camelia Bogdan, BCR va fi verificată de DIICOT pentru posibile infracțiuni de spălare a banilor, într-un caz de recuperare a unor credite neperformante. Această informaţie ar fi trebuit să facă zile întregi turul televiziunilor de ştiri, a emisiunilor dedicate finanţelor iar marii specialişti în „plimbat vorba” să lase politca pe planul doi și se se aplece asupra unei probleme reale: spălarea banilor prin intermediul creditelor neperformante. Numai că, la fel ca în cazul Apa Nova – când DNA a arătat că divizia concernului francez VEOLIA a mărit nejustificat, de 15 ori, prețul apei potabile în București -, nici în cazul spălării de bani în parohia BCR televiziunie nu au dezvoltat subiectul – cu excepția B1TV. De ce oare? Vă reamintim că în cazul Apa Nova, DNA a demonstrat că directorii francezi au cumpărat bunăvoința șefilor din televiziuni prin contracte de publicitate!
Povestea creditului neperformant
În 2007, BCR a oferit un credit de 80 de milioane de euro unei firme deținute de omul de afaceri Dan Fischer (decedat în 2012), pentru dezvoltarea unui ansamblu imobiliar în Poiana Brașov.
Firma lui Dan Fischer a intrat însă în faliment, iar societatea sa a fost scoasă la vânzare de către Euro Insol SPRL, ce aparține lui Remus Borza. Firma avea mai multe loturi de teren în localitatea Tâncăbești, județul Ilfov și complexul turistic Silver Mountain din Poiana Brașov.
În urma unei licitații organizate în mai 2014, BCR a cumpărat aceste active imobiliare. Adică BCR a vândut creanța unei firme pentr ca apoi să răscumpere creanța printr-o licitație – curată spălare de bani!
Ulterior, o altă societate de insolvență a depus la DNA o sesizare în legătură cu suspiciuni de corupție care îl priveau pe Remus Borza și Euro Insol SPRL, în legătură cu acea licitație de lichidare.
DNA a dat o soluție de clasare, însă societatea de insolvență a atacat decizia la Curtea de Apel București, instanță care a dispus ca DNA și DIICOT să cerceteze acest caz.
Judecătoarea Bogdan împarte dreptatea
“Admite plângerea împotriva ordonanței nr.680/P/2015 din 27.01.2016 și trimite cauza Direcției Naționale Anticoruptie în vederea completării urmăririi penale.
În baza art.267 Cp, sesizează organul de urmărire penală în privința efectuării unor verificări privind potențialele infracțiuni de spălare a banilor, prev. de art.29 alin.1 lit.c din Legea nr.656/2002, de către Banca Comercială Română SA, constând în dobândirea imobilelor active situate în satul Tâncăbești, comuna Snagov, județul Ilfov compus din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafață totală de 59.679 mp, conform procesului verbal de licitație publică nr.1870/23.05.2014 și respectiv a activului Silver Mountain situat în Poiana Brașov, compus din 171 apartamente, 176 locuri de parcare, 2 spații comerciale, clădire multifuncțională — restaurant, club, spa&fitness), drumuri de acces, spații verzi și teren excedentar în suprafață de 206.500 mp și bunuri mobile care deservesc activul”, se arată în decizia Curții de Apel București.
Judecătoarea Camelia Bogdan a mai hotărât ca DNA și DIICOT să cerceteze, fiecare pe competențele lor, dacă BCR a săvârșit infracțiunea de spălare de bani.
Comunicatul BCR
“În legătură cu o presupusă verificare a DIICOT în legătură cu Banca Comercială Română, aşa cum a fost făcut public în această dimineaţă de către mass-media, va transmitem detaliile speţei, care clarifica situaţia reală (…) Menţionarea sintagmei de “spălare de bani” reflectă o plângere făcută cu rea credinţă de către un denunţător implicat în cauză (Insolvency Recovery Solutions SRL), care a încasat nejustificat de la BCR aproximativ 1 mil EUR, în calitate de proprietar al unei creanţe reprezentând onorariu executor judecătoresc.
BCR s-a aflat într-un litigiu cu denunţătorul, iar contestaţia băncii a fost admisă definitiv, cel în cauză având de restituit băncii suma încasată nejustificat, precum s-a arătat mai sus. BCR a formulat cerere de insolvenţă împotriva denunţătorului, pentru recuperarea sumei, iar acesta s-a sustras obligaţiilor de restituire, schimbându-şi sediul şi înregistrând o altă cerere de insolvenţă la o altă instanţă din ţară.
BCR se află într-un proces perfect legal de recuperare şi vânzare a garanţiilor imobiliare (clădiri, terenuri etc.) aferente unui credit neperformant acordat pentru dezvoltarea proiectului turistic Silver Mountain din Poiana Braşov.
Acţiunile reclamate (adjudecare imobile ipotecate în favoarea băncii în contul creanţelor pe care banca le avea împotriva debitorului) au fost desfăşurate în integralitate cu respectarea dispoziţiilor legale, în cadrul derulării procedurii de insolvenţă şi în scopul recuperării creditului neperformant înregistrat de BCR;
Banca Comercială Română precizează că nu a fost citată până la această dată în niciun dosar penal pentru vreo faptă reținută în sarcina sa, potrivit unui comunicat al băncii”.
Condamnatul Remus Borza apără BCR și acuză judecătoarea
Euro Insol precizează că nu se poate vorbi de o infracțiune de spălare de bani în sarcina BCR și că nici Euro Insol și nici practicianul coordonator Remus Borza, condamnat cu suspendare într-un alt dosar penal de tip insolvență, nu pot fi suspectați de săvârșirea unei infracțiuni, potrivit unui comunicat de presă al societății de reorganizare și lichidare.
“În mod cert nu putem vorbi de o infracțiune de spălare de bani în sarcina BCR, care nu a făcut altceva decât să finanțeze cu 80 milioane de euro un proiect imobiliar pe care după 8 ani de zile și l-a adjudecat în contul creanței la mai puțin de jumătate din valoarea finanțării, înregistrând contabil o pierdere de peste 40 milioane euro”, se spune în comunicat.
“La fel de evident nici Euro Insol și nici practicianul coordonator Remus Borza nu pot fi suspectați de săvârșirea unei infracțiuni, fie ea și de abuz în serviciu câtă vreme toate măsurile și actele de procedură emise de administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar au fost confirmate de Adunarea Creditorilor cu majorități de 96% — 99% din întreaga masă credală și validate definitiv de instanțele de judecată.
Euro Insol a valorificat în cadrul unor licitații publice, transparente și competitive, plecând de la un raport de evaluare întocmit de Jones Lang LaSalle, lider mondial în evaluări, activele din patrimonial debitoarei în insolvență INR Management Real Estate, virând la bugetul statului peste 44 milioane lei cu titlu de TVA.
Euro Insol contestă decizia pronunțată de judecătoarea Camelia Bogdan și anunță că va sesiza CSM privind “modul abuziv și nelegal în care doamna magistrat a înțeles să instrumenteze aceasta cauză”.
“Un judecător investit cu soluționarea unei plângeri la ordonanța procurorului de clasare a dosarului este ținut să pronunțe soluția raportat la probele existente la dosarul de urmărire penală, neavând posibilitatea, astfel cum prevede art. 341 c. pr. pen. și art. 3 alin. 6 c. pr. pen. să încuviințeze și să administreze din oficiu probe noi.
Or, contrar acestor prevederi, d-na judecător a emis mai multe adrese către BNR, BCR, Euro Insol, Tribunalul București, DNA, DIICOT și alte instituții, excedând cadrului procesual reglementat de lege, cu încălcarea art. 68 alin. 2 c. pr. pen, d-na judecator s-a pronunțat pe cererile noastre de recuzare, evident respingându-le, deși era obligată să înainteze spre imparțială și legală soluționare aceste cereri unui alt complet”, se menționează în comunicat.
Camelia Bogdan dă explicații
Ziarul BURSA a cerut, ieri, o reacţie şi din partea judecătorului Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti. Iată punctul de vedere transmis de Camelia Bogdan:
“…Din punctul meu de vedere, ar trebui sesizată Inspecţia Judiciară, sens în care vă rog respectuos să îmi permiteţi să redirecţionez cererea dumneavoastră domnului Inspector-Şef, jud.dr. Lucian Netejoru, cu menţiunea că îmi rezerv dreptul să formulez o cerere de apărare a reputaţiei, deoarece judecătorii trebuie protejaţi de astfel de atacuri şi presiuni care ştirbesc încrederea cetăţeanului în Statul de Drept.
Evident, un magistrat are obligaţia de rezervă, eu îmi voi motiva însă soluţia în termenul legal de redactare a hotărârilor şi voi trece în revistă toate standardele de cunoaştere a clientelei cuprinse în legislaţia de prevenire şi combatere a spălării banilor, interne şi internaţionale, precum şi la obligaţia ce incumbă entităţilor raportoare prevăzute în disp.art. 10 din Legea nr. nr.656/2002.
Precizez că potrivit art. 18 din Legea nr. 656/2002, persoanele prevăzute în art. 10 aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei în următoarele situaţii care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului:
- a) în cazul persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operaţiunilor;
- b) în cazul relaţiilor de corespondent cu instituţii de credit din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau nu aparţin Spaţiului Economic European;
- c) în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse politic, care sunt rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori într-un stat terţ.
Persoanele prevăzute în art. 10 aplică măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei şi în alte cazuri decât cele prevăzute în alin. (1), care, prin natura lor, prezintă un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.
După cum am precizat în minută, sesizarea DIICOT a avut loc în temeiul disp.art.267 C.pen, care incriminează fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor judiciare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni sau 3 ani sau cu amendă”.
