Cristinel Sandu zis “Prăjitură” este un împătimit al pocherului, al vânătorii şi al afacerilor cu becuri şi prize. Venit de nicăieri, Sandu s-a împrietenit la cataramă cu unul dintre cei mai mari protectori ai evazioniştilor din România de pe vremea lui Sorin Blejnar – ex-adjunctul şefului defunctei Gărzi Financiare, Sorin Florea, zis „Frumosu’”. După ce s-a cimentat relaţia fiscală cu Frumosu’, Prăjitură a primit vânt în vele şi a ajuns până hăăăăăt departe în lumea… nobilă!
Nobilul Prăjitură
Cristinel Sandu zis “Prăjitură” este patronul unui distribuitor de becuri, prize şi prelungitoare, coproprietarul unor domenii de vânătoare şi a unui cvartal de blocuri, dar şi mare pocherist. În concluzie, după cum ne spunea fata infractorului Vlasov, botox-ata Vanda, “Prăjitură” face parte din lumea bună a României deoarece “jocul la cazino este o îndeletnicire a nobilimii, la cazino joaca şi Prinţul Albert…”
Acum să vă văd ce ziceţi de această asociere: Prinţul Albert, infractorul Vlasov, Cristinel Sandu zis “Prăjitură”, dispărutul Codruţ Marta, puşcăriaşul Sorin Florea zis “Frumosu’” – toţi nobili pentru că au aceeaşi pasiune: jocul de noroc!
Prăjitură în căutarea mistreţului cu colţi de argint
Vă întrebaţi ce o fi rău în faptul că domnul Cristinel Sandu este ahtiat după vânătoare? Este rău din cauză că acesta organizează partide de vânătoare când are chef, indiferent dacă este sau nu sezon legal. Partidele organizate de Cristinel Sandu au fost, sunt şi sperăm să nu mai fie adevărate măceluri. Prăjitură, Frumosu’, Codruţ Marta sau alţi invitaţi omorau într-o zi de vânătoare de la 5 până la 10 mistreţi. Iar aceasta doar pentru că aşa vroia ştrumeleagul lor! Asta când acelaşi ştrumeleag nu participa la o vânătoare de „coperţi” – iniţiaţii şi SRI ştiu foarte bine la ce mă refer. Conform informaţiilor video primite de Bursa Zvonurilor, prin cabanele din Bucegi s-au întâmplat, vorba poetului, “nişte fapte care ne-au scandalizat”! Apropo de afaceri: cică nobilul Cristinel Sandu zis “Prăjitură” s-ar fi dedulcit la anumite fonduri financiare suedeze, pe vremea când participa la partide de vânătoare cu… elani! Oare vânătoarea de elani a fost scuza pentru a masca întâlnirile cu iz finaciar din Scandinavia?
PokerNews despre nobilul Cristinel Sandu
În 29 august 2015, site-ul de specialitate pokernews.com i-a făcut o prezentare interesantă pocheristului Cristinel Sandu. Referindu-se la Eventul PokerStars EPT Barcelona 2015, pokernews.com ne spune că după a patra zi de “răzbeluri”, din cinci români a mai rămas în turneu doar omul de afaceri Cristinel Sandu zis “Prăjitură”.
Iată ce răspuns a publicat pokernews.com la propria-i întrebare “Cine este ultimul roman din EPT?”:
“Acum 2 ani, Cristinel Sandu iesea in bani din Main Eventul EPT Barcelona in ziua 3, pe locul 155. El frecventeaza si jocurile de la PokerFest, cel mai bun rezultat al lui in circuitul autohton fiind un loc 4 la PokerFest Grand 100 in martie anul trecut.
Anul acesta, romanul a jucat poker pe toate meridianele, caci il gasim inregistrat cu trei cashuri la WSOP 2015 in Vegas, dar si cu un cash in martie la un side-event in cadrul Macau Poker Cup.
El pare a fi un calator pasionat, avand permanent iesiri in zeci de tari, cu precadere in zona asiatica.
Jucator recreational de poker, Sandu este in viata “civila” om de afaceri, fiind presedintele unei companii care se ocupa in special cu iluminatul public, Elbi Electric & Lighting”.
O informaţie Top Secret pentru Neculae Plăiaşu
În interiorul prezentării, pokernews.com a furnizat o informaţie mondenă pentru publicul larg. Dar pentru avizaţi este o informaţie extrem de interesantă, în contextul prieteniei lui Cristinel Sandu cu puşcăriaşul fost şef peste evazionişti Sorin Florea şi cu dispărutul Codruţ Marta, omul lui Sorin Blejnar, ex-preşedintele ANAF. Iat-o:
“Anul acesta, romanul a jucat poker pe toate meridianele (…) El pare a fi un calator pasionat, avand permanent iesiri in zeci de tari, cu precadere in zona asiatica”.
Bursa Zvonorilor este extem de curioasă: Oare Neculae Plăiaşu, preşedintele Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, a luat la cunoştiinţă de plimbările efectuate de portofelul lui Cristinel Sandu zis “Prăjitură” peste hotare?
Nu de alta dar ONPCSB este Unitatea de Informaţii Financiare a României (FIU) de tip administrativ, cu rol de lider în elaborarea, coordonarea şi implementarea sistemului naţional de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
Bursa vă oferă un poem pentru animalele din voi!
Ștefan Augustin Doinaș
“Mistrețul cu colți de argint”
Un prinț din Levant îndrãgind vânãtoarea
prin inimã neagrã de codru trecea.
Croindu-și cu greu prin hațișuri cãrarea,
cântã dintr-un flaut de os și zicea:
– Veniți sã vânãm în pãduri nepãtrunse
mistrețul cu colți de argint, fioros,
ce zilnic își schimbã în scorburi ascunse
copita și blana și ochiul sticlos…
– Stãpâne, ziceau servitorii cu goarne,
mistrețul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vânatul cu coarne,
ori vulpile roșii, ori iepurii mici …
Dar prințul trecea zâmbitor înainte
privea printre arbori atent la culori,
lãsând în culcuș cãprioara cuminte
și linxul ce râde cu ochi sclipitori.
Sub fagi el dãdea buruiana-ntr-o parte:
– Priviți cum se-nvârte fãcându-ne semn
mistrețul cu colți de argint, nu departe:
veniți sã-l lovim cu sãgeatã de lemn!…
– Stãpâne, e apa jucând sub copaci,
zicea servitorul privindu-l isteț.
Dar el rãspundea întorcându-se: – Taci…
Și apa sclipea ca un colț de mistreț.
Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
– Priviți cum pufnește și scurmã stingher,
mistrețul cu colți de argint, peste plaiuri:
veniți sã-l lovim cu sãgeatã de fier!…
– Stãpâne, e iarba foșnind sub copaci,
zicea servitorul zâmbind îndrãzneț.
Dar el rãspundea întorcându-se: – Taci…
Și iarba sclipea ca un colț de mistret.
Sub brazi, el strigã îndemnându-i spre creste:
– Priviți unde-și aflã odihnã și loc
mistrețul cu colți de argint, din poveste:
veniți sã-l lovim cu sãgeatã de foc!…
– Stãpâne, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul râzând cu dispreț.
Dar el rãspunde întorcându-se: – Taci…
Și luna sclipea ca un colț de mistreț.
Dar vai! sub luceferii palizi ai boltii
cum stã în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistreț uriaș, și cu colții
îl trase sãlbatic prin colbul roșcat.
– Ce fiarã ciudatã mã umple de sânge,
oprind vânãtoarea mistrețului meu?
Ce pasãre neagrã stã-n lunã și plânge?
Ce veștedã frunzã mã bate mereu?…
– Stãpâne, mistrețul cu colți ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohãind, sub copaci.
Ascultã cum latrã copoii gonindu-l…
Dar prințul rãspunse-ntorcându-se. – Taci.
Mai bine ia cornul și sunã întruna.
Sã suni pânã mor, cãtre cerul senin…
Atunci asfinți dupã creste luna
Și cornul sunã, însã foarte puțin.