„Încrederea în instituții este scăzută, iar corupția rămâne o problemă majoră” – una dintre cele 16 probleme identificate de OECD în ancheta din România.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a făcut o anchetă economică dură asupra României, identificând 16 probleme și înaintând Guvernului Ciucă 8 recomandări de redresare, înaintea începerii, vineri, s procesului de aderare la această organizație.
Premierul Nicolae Ciucă vede însă partea plină a paharului, după ce România țintește de 18 ani deschiderea negocierilor de aderare la OCDE:
„Deschiderea negocierilor de aderare este un succes în sine și, pe bună dreptate, poate fi considerată cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO și UE pentru că aduce țara noastră mai aproape de un etalon care va implica recunoașterea statutului de economie de piață funcțională și democrație consolidată”.
Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a prezentat vineri, la Palatul Victoria, în prezența premierului Nicolae Ciucă rezultatele studiului privind situația socio-economică din România în contextul pandemiei de COVID-19.
Ancheta economică a OCDE a identificat 16 probleme ale României, de la muncă, educație și sănătate, la taxare, infrastructură și legislația insolvenței.
Conform documentului, creșterea productivității – impresionantă până la un moment dat – a încetinit în ultimul deceniu.
În timp ce Bucureștiul și multe orașe secundare au devenit centre de prosperitate și inovare, sărăcia rămâne larg răspândită în zonele rurale.
Iar în ciuda schimbărilor rapide ale nevoilor pieței muncii, participarea la educația adulților este foarte scăzută.
Oficialul OCDE a insistat asupra provocărilor de pe piața muncii și ale sistemului de pensii.
Cele 38 de state membre ale OCDE sunt dezvoltate; ele dețin peste 70% din producţia şi comerţul global şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.
1. Politica fiscală ar trebui să se adapteze la evoluțiile economice într-o manieră agilă. Măsurile de susținere ar trebui îndreptate către cei mai afectate, dar viabile sectoare și firme. Ar trebui stabilit un plan credibil de consolidare pe termen mediu care să permită o reducere treptată a deficitului fiscal, în cazul în care redresarea se dezvoltă conform așteptărilor. Un astfel de plan ar trebui să includă reforme pentru a accelera absorbția fondurilor UE, să crească colectarea veniturilor și a îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii, care sunt necesare pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice.
2. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală de calitate înaltă, educație și locuri de muncă reprezintă cheia pentru reluarea progresului în ceea ce privește standardele de viață. Ar trebui să fie o prioritare provocările ce țin de mediu.
3. Disparitățile regionale în ceea ce privește standardele de viață și oportunitățile economice sunt mari și se extind, ca în multe țări din UE. În timp ce Bucureștiul și multe orașe secundare au devenit centre de prosperitate și inovare, sărăcia rămâne larg răspândită în zonele rurale. Criza Covid-19 a agravat riscurile de sărăcie, în special în comunitățile marginalizate.
4. Reformarea sistemului de pensii este urgentă. Legea pensiilor din 2019 este reconsiderată deoarece subminează sustenabilitatea finanțelor publice și limitează resursele disponibile pentru educație, sănătate, asistență socială și infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării. Stimulentele pentru extinderea vieții în muncă și politicile de îmbunătățire a capacității de angajare a muncitorilor vârstnici trebuie întărite.
5. Reformele pot îmbunătăți eficiența și echitatea sistemului de taxare. Accelerarea administrației fiscale, așa cum a fost planificată, este crucială pentru îmbunătățirea colectării taxelor.
6. La fel ca în țările OCDE, integrarea pe piața muncii a persoanelor cu un nivel scăzut de educație, în special a tinerilor, femeilor și romilor este dificilă. Rata de participare scăzută coexistă cu deficitul de forță de muncă. Inegalitatea ridicată a rezultatelor educaționale și nevoile de modernizare a învățământului profesional explică parțial neconcordanța competențelor. Conform documentului, faptul că nu se acordă suficiente resurse copiilor, precum și îngrijire pe termen lung este, de asemenea, în detrimentul participării femeilor pe piața muncii.
Crearea de competențe adecvate tuturor cetățenilor reprezintă o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea performanței pe piața muncii.
7. Impactul mediului socio-economic asupra rezultatelor educaționale este mare. Închiderea școlilor din 2020 și 2021 au afectat în mod disproporționat studenții dezavantajați, crescând decalajele de învățare.
8. Participarea la educația adulților este foarte scăzută, în ciuda schimbărilor rapide ale nevoilor pieței muncii. Eforturile ar trebui să se concentreze asupra elevilor vulnerabili și a adulților slab calificați, iar Guvernul intenționează să aloce mai multe resurse școlilor defavorizare, conform documentului.
9. Au existat îmbunătățiri în ceea ce privește sănătatea în ultimele decenii, dar accesul al asistența medicală rămâne limitată pentru mulți cetățeni din cauza penuriei acute de personal medical și a acoperirii scăzute a asigurării publice de sănătate. Nevoile medicale nesatisfăcute și ratele de deces din cauze care pot fi prevenite și tratate sunt ridicate. Pandemia a pus presiune puternică pe spitale.
10. Combaterea poluării aerului este o prioritate pentru îmbunătățirea sănătății cetățenilor, deoarece contribuie la un număr mare de decese premature în România. România a făcut progrese remarcabile în decuplarea emisiilor de gaze cu efect de seră de creșterea economică, dar îndeplinirea obiectivului actual pentru 2030 de reducere a emisiilor cu 2% față de nivelurile din 2005 necesită investiții suplimentare în tehnologii cu emisii scăzute și îmbunătățirea eficienței energetice. Planul de redresare și reziliență ar trebui utilizat pentru a stimula astfel de investiții, în timp ce stimulentele financiare pentru schimbarea comportamentelor și reducerea daunelor aduse mediului ar trebui consolidate.
Mediul de business
11. Creșterea productivității a fost impresionantă, dar a încetinit în ultimul deceniu. Reformele care sprijină dinamismul afacerilor și abordează lacunele în infrastructură sunt esențiale pentru a stimula creșterea productivității. Îmbunătățirea concurenței și a cadrului de reglementare poate contribui la creșterea productivității.
12. Ineficiența regimului de insolvență împiedică distrugerea creativă. Multe firme care nu sunt viabile supraviețuiesc în detrimentul altora noi și mai creative. Reorganizările reușite ale companiilor sunt rare deoarece aceste intră cu întârziere în procesul de insolvență. Reformele instituționale, cum ar fi mecanisme de avertizare timpurie și proceduri extrajudiciare pot facilitate reorganizare firmelor viabile și ieșirea celorlalte din piață.
13. Deși accesul la finanțare este în general bun, firmele inovatoare tinere și IMM-urile din zonele îndepărtate se confruntă cu dificultăți de finanțare. Start-up-urile pot fi susținute mai bine prin granturi direcționate sau prin introducerea unui fond de investiții pentru finanțarea cu capital de risc. Banca Națională de Dezvoltare prevăzută și în PNRR ar putea sprijini IMM-urile prin abordarea unor disfuncționalități de pe piețele financiare și îmbunătățirea accesului la finanțare în zonele rurale.
14. Cadrul de reglementare imprevizibil poate pune piedică investițiilor mediului de afaceri. Utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de urgență fără o evaluare corectă a impactului și a consultării părților interesate a crescut incertitudinea, având efecte negative asupra activității economice.
15. Încrederea în instituții este scăzută, iar corupția rămâne o problemă majoră. Modificările legislative recente care afectează sistemul judiciar și presiunile asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit lupta împotriva corupției. Modificările ar trebui abrogate conform planificării, iar DNA ar trebui să aibă resursele necesare, puterea și independența de a efectua investigații.
16. Decalajele infrastructurii de transport sunt mari. Abordarea acestora poate avea un impact pozitiv substanțial asupra dezvoltării regionale și integrării în lanțurile valorice globale. În ciuda unor îmbunătățiri, absorbția fondurilor UE pentru investiții mari în infrastructură rămâne lentă, din cauza calității scăzute a pregătirii proiectelor. Este esențială asigurarea coerenței politicilor între strategia de infrastructură pe termen lung și punerea în aplicare a planurilor de investiții și să se îmbunătățească capacitatea administrativă de a face față proiectelor mari.
Recomandare: Reactivați sprijinul fiscal în cazul în care situația economică se deteriorează, direcționând în același timp măsurile către cei mai vulnerabili și afectați.
2. Deși datoria publică este încă scăzută, ea a crescut rapid, reducând spațiul fiscal și crescând riscurile de finanțare.
Recomandare: Stabiliți un plan credibil de consolidare pe termen mediu și reducerea treptată a deficitului fiscal pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice. Ar trebui ca redresarea să se dezvolte conform așteptărilor.
3. Capacitatea administrativă de absorbție a fondurilor UE a fost limitată în comparație cu alții, așa cum se reflectă în slăbiciunea implementării proiectelor de investiții publice. Acest lucru ar putea afecta negativ absorbția fondurilor NextGeneration EU, care reprezintă cheia pentru sprijinirea redresării.
Recomandare: Asigurați implementarea eficientă a planului NextGeneration EU prin întărirea coordonării între părțile interesate și a mecanismelor de monitorizare.
4. Presiunile inflaționiste și riscul ca așteptările inflaționiste să se deancoreze de ținta băncii centrale s-au accentuat. BNR a început să majoreze rata dobânzii de politică.
Recomandare: Continuați să creșteți treptat dobânda cheie, dacă este necesar, pentru a menține anticipațiile inflaționiste bine ancorate în intervalul țintă.
5. Rata creditelor neperformante este probabil să crească după încheierea măsurilor de sprijin, deoarece unele firme sunt foarte îndatorate.
Recomandare: Consolidați regimul insolvenței pentru a facilita restructurarea datoriilor, în special prin introducerea unor mecanisme extrajudiciare. Continuați să monitorizați riscurile asupra stabilității financiare, asigurând în același timp suficientă lichiditate și provizioane pentru pierderi.
6. Sistemul de pensii este deficitar, iar ratele de înlocuire sunt scăzute. Guvernul a început o revizuire a sistemului public de pensii.
Recomandare: Creșteți stimulentele pentru a lucra mai mult, în special armonizând vârsta legală de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților și prin majorarea acesteia în funcție de creșterea speranței de viață.
Trebuie revizuită formula pentru a asigura stabilitatea financiară a sistemului de pensii, prevenind în același timp sărăcia celor bătrâni.
7. Veniturile fiscale sunt scăzute din cauza conformării slabe, ceea ce slăbește sustenabilitatea fiscală.
Recomandare: Trebuie continuată modernizarea informatizării ANAF care să îmbunătățească colectarea taxelor, în special printr-o mai mare conformare fiscală.
8. Există loc de a crește impozitele care distorsionează mai puțin creșterea, precum cele pe proprietate, și a mări baza de impozitare.
Recomandare: Eliminați cotele de impozitare reduse ineficient. Luați în considerare creșterea impozitelor recurente pe proprietăți imobiliare și scutirea, în același timp, a celor mai sărace gospodării.
