Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) susține că angajații săi au salariul mediu brut de doar 23.000 de lei pe lună, înghețate și cu sporuri „prevăzute legal”, și nu de 9.000 de euro, cum acuză Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE).
„Prin taxele de autorizare anuală, multiplicate și plătite de furnizorii și distribuitorii de energie din România, fiecare consumator din țară achită indirect, prin facturile de energie electrică, aproximativ 40-50 de lei pe an pentru bunăstarea ANRE, fără a primi mare lucru în schimb. Solicităm ca această agenție de reglementare să fie reformată de la zero, iar bugetarea acestei instituții să fie regândită, astfel încât să nu îi afecteze imparțialitatea în relația cu agenții economici care îi susțin activitatea anual. Nivelul încrederii publice în această instituție este deja extrem de scăzut”, reclamă APCE.
Replica ANRE:
„Referitor la afirmația privind structura organizatorică a ANRE de „nu mai puțin de 61 de servicii, departamente și compartimente”, dorim să precizăm că aceasta este falsă. Structura organizatorică a ANRE cuprinde, în realitate, 28 de structuri organizatorice (direcții și servicii) cu funcții de conducere, iar anumite activități sunt organizate distinct la nivel de compartimente fără funcție de conducere (de exemplu, în domenii precum informații clasificate, audit intern, sănătate și securitate în muncă etc.) conform prevederilor legale aplicabile. În legătură cu informația conform căreia ˜fiecare salariat ANRE câștigă, în medie, 9.000 de euro pe lună, precizăm că aceasta este falsă. Salariul mediu de bază brut în cadrul ANRE este de aproximativ 23.000 RON. De asemenea, conform legislației, salariile angajaților sunt înghețate pentru anul 2025 la nivelul anului 2024”, se arată în comunicatul transmis de ANRE.
Reprezentanții Autorității precizează că salariații săi „beneficiază doar de sporuri prevăzute legal: spor pentru vechime în muncă, spor pentru exercitarea unei funcții de conducere (după caz) și spor pentru control financiar preventiv, aplicabil doar celor două persoane care acordă viză de control financiar preventiv”.
ANRE amintește că, la sfârșitul anului 2023, s-a făcut reorganizarea impusă de Legea 296/2023 și s-a redus numărul funcțiilor de conducere de la 40 la 28, în așa fel încât instituția să se încadreze în procentul de 8% prevăzut de lege.
Autoritatea insistă că nu se finanțează de la bugetul de stat, ci exclusiv din surse proprii: „Mai mult, ANRE contribuie la bugetul statului cu următoarele sume: sumele provenite din amenzile aplicate operatorilor economici din domeniul energiei – astfel, în urma acțiunilor de control efectuate în anul 2024, ANRE a aplicat amenzi agenților economici în cuantum total de 39.662.831,11 lei; în plus, în urma acțiunilor de investigații desfășurate pe parcursul anului 2024, Comitetul de reglementare al ANRE a sancționat operatori economici cu amenzi contravenționale din cifra de afaceri în sumă de 555.613.933,8 lei (aproximativ 111 milioane euro); sumele aferente taxei instituite în baza Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în valoare de 52 milioane lei în anul 2024 și de 64.696.277 lei în anul 2025”.
În anul 2024, din totalul cheltuielilor estimate de 249,9 milioane de lei, au fost realizate 76,49%, respectiv 191,2 milioane de lei. Pentru anul 2025, sunt estimate cheltuieli de 261,7 milioane de lei, din care se scade suma de 64,7 milioane de lei, care va fi virată la bugetul de stat în baza Legii nr. 296/2023.
ANRE arată că, în ultima perioadă, a preluat responsabilități suplimentare în domenii precum energie regenerabilă din offshore, hidrogen, CfD sau verificarea sumelor solicitate de furnizori în vederea decontării conform schemei de plafonare compensare, iar schema de personal a rămas neschimbată.
De asemenea, instituția precizează că deciziile sale, inclusiv cele privind ajustările tarifare, sunt fundamentate pe analize tehnice și economice riguroase, având ca obiectiv echilibrul între necesitatea investițiilor în infrastructură și impactul asupra consumatorilor.
Președintele ANRE, George Serviu Niculescu (PNL) a anunțat pe Facebook ce a aprobat, marți, Comitetului de Reglementare:
„Ședința de astăzi a fost despre investiții:
Celelalte acuzații ale Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE):
„De-a lungul timpului, în special sub conducerea ultimilor doi președinți, ANRE a devenit «o super-autoritate»: o instituție greoaie, opacă și rigidă, insuficient adaptată realităților din piața de energie actuală.
ANRE gestionează o activitate ‘atât de complexă’, încât a creat nu mai puțin de 61 de servicii, departamente și compartimente, fiecare cu denumiri pompoase și șefi remunerați generos. Această structură supradimensionată este comparabilă cu structura organizatorică a Parlamentului European de la Bruxelles care cuprinde 20 de comisii și 44 de delegații.
Veniturile ANRE provin, în mod paradoxal, din tarife anuale percepute operatorilor economici reglementați, adică exact aceiași actori care ar trebui controlați și sancționați în caz de încălcări ale legii. Acest sistem ridică semne de întrebare privind imparțialitatea instituției și nivelul ridicat al salarizării personalului. Conform bugetului pe anul 2024 și a celui propus pentru 2025 (ORD.101/2024), fiecare salariat ANRE câștigă, în medie, 9.000 de euro pe lună. Această sumă include prime de asigurare de viață, sporuri și alte indemnizații, la care se adaugă un buget separat pentru conducere, în valoare de 25 de milioane de lei (aproape 10% din bugetul total al instituției). Bugetul total anual al ANRE este de 52,5 milioane de euro, din care peste 60% este destinat salarizării celor 350 de angajați. O mare parte din fonduri – aproape 40 de milioane de euro – provin din taxe și tarife plătite de furnizorii și distribuitorii de energie și gaze naturale pentru eliberarea de licențe și autorizații anuale. Adică, o mare parte din buget, ANRE și-l asigură tocmai de la cei pe care trebuie eventual să îi controleze, reglementeze sau să îi protejeze pentru a funcționa și în anul viitor.
Interacțiunea APCE cu ANRE a fost marcată de dificultăți și, adesea, de inutilitate, negăsind o cale comună de comunicare. În calitate de reprezentanți ai societății civile, am fost întâmpinați cu aroganță și un mod sfidător de tratare a problemelor. În general, societatea civilă percepe ANRE ca fiind o instituție îndepărtată de scopul său inițial. Lipsa unui control parlamentar sau instituțional real, gestionarea deficitară a crizelor energetice din trecut și finanțarea controversată sunt doar câteva dintre problemele grave percepute la nivelul societății.
În plus, ANRE continuă să ia decizii fără consultări reale cu actorii relevanți, se menționează în comunicat, un exemplu în acest sens fiind Ordinul nr. 96/2024, prin care președintele ANRE a majorat tarifele de distribuție a energiei electrice cu 8%, până la 28%, ceea ce a dus la costuri de transport aproape duble față de prețul energiei active din facturi.
Când APCE a solicitat acces la documentele care au stat la baza acestei decizii, răspunsul ANRE a fost că informațiile sunt clasificate conform unui ordin intern nr. 179 din 2020”.
