Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creștere la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a insistat că „nu atenționăm Guvernul”, dar majorarea impozitelor directe pe consum, a accizele şi TVA.
BNR a estimat, în luna mai, o inflaţie de 7,1% pentru finalul lui 2023, iar în februarie, revizuise în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimase 4,2% pentru sfârşitul lui 2024.
Mugur Isărescu a prezentat, miercuri, Raportul trimestrial asupra inflaţiei, cu scuze în stilu-i propriu:
„Cu litere îngroşate este într-adevăr o atenţionare. Scenariul de bază a fost construit pe baza legislaţiei în vigoare şi a datelor pe care le avem la momentul realizării proiecţiei. Adică raportul s-a discutat mai întâi în Comitetul de politică monetară şi apoi în Consiliu. Deci cu vreo 3-4 săptămâni în urmă. Pe acelea le-am introdus model pentru că prognoza se bazează pe un model european, sofisticat, modern, un model macroeconomic. S-au introdus datele în model. Dar nu putem să introducem 10 variante acolo. Este scenariul de bază. Cel mult mai puteam să facem două-trei scenarii alternative. Scenariul de bază se face cu datele certe pe care le avem şi le introducem în model şi aşa a ieşit. În comunicatul nostru am precizat acest lucru, poate cu o terminologie uşor prea tehnică. Am văzut că s-a citit total eronat că am avertizat Guvernul sau că am atenţionat Guvernul. Nu e nicio atenţionare a Guvernului şi fac această precizare: să nu facem ştiri din ştiri. Şi acolo am vorbit de incertitudini la adresa prognozei. Deci, la adresa acestui scenariu de bază. Nu incertitudini că atenţionăm Guvernul că dacă majorează impozitele creşte inflaţia”.
El a precizat că „numai unele impozite majorate duc la creşterea inflaţiei, şi anume cele directe pe consum, accizele şi cu TVA”.
„Majorarea impozitelor pe venit, de exemplu, poate să aibă chiar efect contrar. E mai greu de calculat la creşterea impozitării pe venituri. Ea duce la scăderea cererii agregate”, a explicat guvernatorul BNR.
Conform prezentării, scenariul de bază a fost construit pe baza legislaţiei în vigoare la momentul realizării proiecţiei şi nu include impactul măsurilor de consolidare fiscală discutate recent de autorităţi. Traiectoria se plasează peste cea prezentată în Raportul asupra inflaţiei din mai, însă mai semnificativ doar la finele anului curent (+0,4 pp).
De asemenea, se menţionează incertitudini ample privind traiectoria proiectată în contextul probabilei adoptări a unor măsuri de corecţie fiscală pe partea veniturilor bugetare, cu impact direct asupra inflaţiei IPC (de exemplu, majorări ale impozitelor indirecte – TVA, accize).
Guvernatorul BNR a susţinut că, în lipsa unei corecţii fiscale la nivelul cerut de Comisia Europeană şi de către pieţe, o bună parte din aceasta ar putea fi realizată de către pieţe:
„Dacă corecţia fiscală, corecţia, nu ajustare, şi cu consolidarea fiscală nu vor atinge nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, mă refer aici la Comisia Europeană şi de către pieţe, o bună parte din corecţie se va face către pieţe. Să nu credem că ele stau aşa deoparte şi se uită dintr-un prepeleac la noi şi indiferent ce măsură luăm….Aţi văzut, la riscul de ţară suntem în continuare cotaţi sus de tot. Şi când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu. Eu am trăit patru sau cinci momente din acestea. Sunt mult mai greu de controlat. Se duce sau o plăteşte cine te aştepţi mai puţin. Se duce pe curs. Deci n-o să mai intre bani prea mulţi în România. Noi, dacă avem acum o rezervă extraordinară, chiar dacă protejăm presiunile pe curs, dispare lichiditatea din piaţă. Deci cresc dobânzile. (…) Deci depinde cum se va face această consolidare şi corecţie fiscală. S-ar putea să asistăm, fără ca noi să mişcăm câtuşi de puţin rata de politică monetară, să asistăm la o creştere a dobânzilor din piaţă, dacă nu vom avea tăria să facem o corecţie şi ajustare fiscală şi consolidare fiscală în mod conştient, cu instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Şi sunt suficiente instrumente”i.
„Vezi că ai numai 27% din PIB, vorbeşti într-una că nu se încasează cum trebuie”
El a spus că românii nu îşi doresc un stat minimal, dar la nivelul actual de venituri nu pot fi oferite toate serviciile publice cerute.
„Aici este o părere strict personală şi am dreptul să o spun pentru că sunt şi eu veteran. Este această iluzie cu statul minimal. Românii vor stat minimal, nu vor stat minimal. Vor impozite mai mici ca în orice ţară. Ce firmă, ce persoană fizică vrea impozite mari? Românii vor un stat ca afară, cu autostrăzi, cu educaţie, cu spitale şi aşa mai departe. Astea sunt servicii publice sau activităţi publice, care sunt costisitoare. Şi am această afirmaţie pentru că observ cu durere, ca român, că discuţia continuă cu statul minimal. Cum să faci stat european cu 27% venituri din PIB? Trebuie să ne revenim. Dacă nu ne revenim, o să vină o corecţie de piaţă şi o să ne arunce o găleată de apă rece în cap, poate ne revenim. N-ai cum să faci. Uitaţi-vă la toate serviciile publice.Toate sunt subfinanţate. Deci e o diferenţă mare. Continui: vezi că ai numai 27% din PIB, vorbeşti într-una că nu se încasează cum trebuie. Eram premier şi era aceeaşi discuţie. Sunt 23 de ani de atunci. Există evaziune. Păi când ai atâtea excepţii fiscale cum să nu existe evaziune? Se numeşte optimizare fiscală, nu? Aşa se numeşte, optimizare fiscală, şi sunt acceptate de atâţia ani. Îmi aduc aminte că era o poveste parcă a lui Creangă cu omul ăla care încerca să care apă cu ciurul. Când ai un sistem fiscal cu atâtea să-i spunem excepţii (…) şi vorbeşti întruna că nu are loc o colectare bună şi dai vina pe ANAF şi pe cine mai vrei tu. Trebuie să simplificăm sistemul fiscal. Nu? Asta este treaba guvernului”, a mai spus Mugur Isărescu.
