„România se împrumută la dobânzi de circa 6,7%, similar sau sub Ungaria, care are 6,8%, sau similar sau apropiat de Polonia care are 6,4%”, a declarat miercuri, în plenul Camerei Deputaților, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, care a fost invitat de USR la „Ora Guvernului”.
Câciu a răspuns acuzațiilor senatoarei Anca Dragu, precizând: „Faţă de momentele trecute, din lunile trecute, au existat o serie de creşteri de rată de dobândă de politică monetară la statele vecine care au făcut ca dobânzile statelor vecine să fie la un nivel foarte mare. De ce sunt dobânzile aşa de sus? Mă bucur că doamna senator Dragu, fost ministru al Finanţelor, ştie la fel de bine ca mine, incumbă o serie de elemente, pe de o parte elementele date de ratingul de ţară şi de riscurile asociate ratingurilor de ţară”.
Anca Dragu, senator şi vicepreşedinte USR, a afirmat că Ministerul Finanțelor se împrumută la „cea mai mare rată a dobânzii din Uniunea Europeană; este chiar peste nivelul plătit de Serbia, care este o ţară în afara Uniunii Europene şi care are un rating de ţară sub nivelul de investiţii”. Totodată, ea a menţionat şi dobânzile mai mari pe care le plătesc firmele şi persoanele fizice pentru un credit ipotecar.
Câciu a replicat: „Ratingurile au fost menţinute, la fel şi perspectivele pentru această perioadă, pentru partea de primăvară. Pe de altă parte, au în componenţă sau ţin cont de rata dobânzii de politică monetară şi, mai ales, de rata dobânzii Lombard la care banca centrală a fiecărei ţări construieşte facilitatea de creditare. Iată, noi avem acum un Lombard de 4% – şi, nu în ultimul rând, incumbă inflaţia. Cât timp vei avea avea inflaţie, vei avea dobânzi foarte ridicate”.
Ministrul a insistat că România nu se află pentru prima oară în topul dobânzilor în Europa: „Cred că sunt 10 ani de zile de când România se împrumută foarte scump, dar acest lucru vine din context structural şi aţi pus această întrebare: aducerea ratingului într-o zonă de favorabilitate, de creştere a ratingurilor de ţară. Pentru acest lucru este nevoie de foarte multă reformă structurală în România şi, mai ales, de reformă economică, iar politica guvernamentală se duce către această zonă, aşa cum am spus, reconversia de la economia de consum către economia de producţie”.
El a semnalat că dobânzile la care se împrumuta România la preluarea guvernării erau de 5,5%, în creştere de 2,11 ori faţă de începutul anului 2021, când se situau la 2,6%. Totodată, inflaţia era de 7,8%, în creştere de 3 ori faţă de începutul anului 2021. Deficitul de cont curent a încheiat anul cu 7% din PIB, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de 2020, iar economia a încetinit în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce a făcut ca în 2021 să se înregistreze o creştere economică de doar 5,9% faţă de 7% prognozat.
