Deficitul bugetar a urcat la 35,88 miliarde de lei după primele trei luni din acest an, reprezentând 2,06% din Produsul Intern Brut (PIB), conform datelor privind execuţia bugetului general consolidat, publicate vineri de Ministerul Finanţelor.
Declinul a fost cauzat de creșterea cu 22,7% a cheltuielilor publice față de T1 din 2023, care au ajuns la 9.66% din PIB. O cincime din totalul lor sunt cheltuieli de personal (2,1% din PIB, în creștere de la 1,9% din PIB în T1 din 2023).
În noul an, Guvernul Ciolacu a pășit cu stângul: a triplat deficitul bugetar în februarie față de ianuarie, iar după primele două luni, l-a dublat față de perioada similară din 2023:
Guvernul Ciolacu a triplat deficitul bugetar, din ianuarie până în februarie 2024. Cheltuielile au crescut cu peste 27%
Optimist ca de obicei, premierul Marcel Ciolacu declara, la finalul lui martie: „Nu este nicio problemă cu deficitul. Au fost niște plăți la Ministerul Apărării care au venit în lunile ianuarie și februarie. La ANAF, și-au făcut planul în ambele luni. Luna februarie este, de obicei, o lună mai delicată, în ceea ce privește colectarea. Haideți să vedem un exercițiu pe un trimestru, să putem vorbi în detaliu. Nu vor fi taxe noi, aia vă garantez”.
Și iată că Ministerul Finanțelor condus de Marcel Boloș a publicat cifrele pentru T1, care arată astfel:
Cheltuielile bugetului general consolidat, de 168,04 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 22,7% comparativ cu perioada similară a anului precedent, ajungând la 9,66% din PIB (cu 1,13 puncte procentuale, de la 8,53% din PIB).
Cheltuielile de personal au însumat 36,55 miliarde de lei, în creştere cu 19,6% față de T1 din 2023 și reprezentând 2,1% din PIB (+0,2).
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 21,68 miliarde de lei, în creştere cu 23,8%. „O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 17,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate”, precizează Ministerul finanțelor.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 7,63 miliarde de lei, cu 1,49 miliarde de lei mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 56,78 miliarde de lei, în creştere cu 12,4% – fiind influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2024, în sumă de 1,92 miliarde de lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,9 miliarde de lei. În principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (887,83 milioane lei) care reprezintă 22,76% din total subvenţii.
Alte cheltuieli au fost de 3,2 miliarde de lei, reprezentând, în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 14,28 miliarde de lei, cu 32,55% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 22,50 miliarde de lei, fiind de 1,7 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 13,16 miliarde de lei.
Veniturile totale au însumat 132,16 miliarde lei, înregistrând o creştere de 15,8% în ritm anual, susţinută cu precăderede contribuţii de asigurări, impozit pe salarii şi TVA şi fonduri europene.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 11,50 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 14,9% (an/an). „Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 21,5%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară”, conform ministerului.
Evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61,9%) şi aferente declaraţiei unice (22,6%).
Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracţie de 34%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creşterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 45,10 miliarde de lei, în creştere cu 22,1% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie.
Încasările nete din TVA au înregistrat 29,36 miliarde de lei, în creştere cu 13,6% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 28,9% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (6,85 miliarde de lei în ianuarie – martie 2024, comparativ cu 5,31 miliarde de lei în ianuarie – martie 2023).
Veniturile din accize au însumat 8,91 miliarde de lei, consemnând o creştere de 9% (an/an), susţinută de evoluţia încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+11% an/an). Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice înregistrează în perioada analizată o creştere de 3,2% (an/an), susţinută de redresarea dinamicii anuale a consumului de carburanţi.
Veniturile nefiscale au însumat 11 miliarde de lei, înregistrând un avans de 11,6% (an/an).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 12,33 miliarde de lei, în creştere cu 31,9% (an/an).
Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.
