Ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, a anunțat, marți – la doar două zile după ce a scris pe Facebook faptul că va intra în cursa internă a PSD pentru alegerile prezidențiale -, măsurile din iminenta amnistie fiscală, pe care o denumește însă “restructurare”.
“Restructurare financiară – pentru că nu este o amnistie fiscală, ca să fie foarte clar, este o restructurare financiară. Modul în care ea se propune o să vedeţi deja astăzi pe site prezentată întreaga propunere de modificare a cadrului sau de înfiinţare, de creare a cadrului legislativ, adică ordonanţa de urgenţă, de fapt ordonanţa în notă de fundamentare, o prezentare succintă, o fundamentare, date, elemente financiare, motive, impactul argumentele pentru care credem că o astfel de măsură ar fi foarte utilă mediului economic din România”, a declarat Eugen Teodorovici, la o conferință de specialitate.
Taxă forfetară pentru 1,1 milioane de contribuabili și eliminarea controlului ANAF
Ministrul a precizat că există aproximativ 1,2 milioane de contribuabili, dintre care cam 45.000 aduc ca venituri 98%. El vrea să introducă o taxă forfetară și să elimine controlul Fiscului.
„Asta înseamnă că o mare parte din ceea ce înseamnă ANAF, resurse umane, sunt alocate fără un temei logic. Pe de altă parte, companiile sunt sufocate de verificările pe care ANAF le desfășoară. Atunci dacă să spunem că 1,1 milioane de firme aduc undeva la 2%, atunci poate că o abordare de acest acest tip, forfetar poate ar fi mai indicată pentru ambele părți, și pentru mediul de afaceri și pentru ANAF, în sensul unei sume stabilită anual, stabilită transparent, în funcție de cifra de afaceri. Atunci ANAF nu va face niciun fel de controale pe acei contribuabili”, a spus Teodorovici.
El a precizat că, în acest fel, dorește să crească fiscalizarea: „O astfel de abordare, adică sumă fixă pe an, lipsa controlului ANAF și fiscalizarea a ceea ce intră pe firmă cred că este ceea ce ambele părți doresc”.
„Ceilalți rămași, cele 45.000, asupra lor o să fie o atenția acordată în mod corect. Fiecare să știe exact când se alocă un anumit control. Pe site-ul ANAF să se vadă acest lucru. Toate procesele verbale pe care ANAF le întocmește să fie prezentate public, fără nume de companii, pentru ca celelalte companii să șie exact pe fiecare speță cum să acționeze”, a explicat ministrul.
Cele 45.000 de firme să aibă un număr de personal mărit ca responsabili ca dialogul dintre firmă și Fisc să se realizeze corect.
Potrivit acestuia, ideea va avea la bază un document, dar se va discuta cu mediul de afaceri.
Amnistia: Datorii de 24 de miliarde de lei (5 milioane euro)
Propunerile sale de “restructurare” vizează 2.773 de firme, din care 2.663 sunt private, 30 – de stat, iar 28 – firme sunt cu capital mixt (stat+privat), al căror datorii depășesc 24 de miliarde de lei, adică 5 miliarde de euro, potrivit calculelor Ministerului Finanțelor.
2 scenarii
Potrivit documentului, au fost luate în calcul 2 scenarii, care propun instituirea de facilităţi fiscale în funcție de valoarea obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel:
1. măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii;
2. anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă) dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.
Măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei au ca obiectiv “Crearea unui mecanism alternativ procedurii de acordare a eşalonării la plată, reglementată deja în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de restructurare a obligaţiilor bugetare la 31 decembrie 2018”.
Scopul este, totdată, revitalizarea şi evitarea deschiderii procedurii de insolvenţă a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului şi nu au avut posibilitatea să le achite.
Pentru cei care au datorii de peste un milion de lei:
- Aplicarea măsurii pe o perioadă limitată de timp (6 luni) astfel încât contribuabilul care se află în această situaţie să ia o decizie cu privire la situaţia sa, în sensul de a-şi restructura datoriile bugetare, care implică şi o restructurare a companiei;
- Posibilitatea accesării acestei forme de restructurare a datoriilor de către toţi contribuabilii, persoane juridice de drept public sau privat, care au obligaţii de plată şi dificultăţi financiare generate de disfuncţionalităţi de natură structurală, şi au datorii mai mari de un milion de lei prin notificarea organului fiscal competent cu privire la intenţia de restruturare şi apelarea la un expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare similar planului de reorganizare în cazul insolvenţei;
Restructurarea obligaţiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri:
a) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare;
b) conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de Codul de procedură fiscală;
c) stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală.
d) anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.
Condiţii pentru plata obligaţiilor bugetare restante
a) în primul an al înlesnirii, debitorul trebuie să achite obligaţiile bugetare cu termene de plată în anul 2019;
b) în al doilea an, debitorul trebuie să achite cel puţin 10% din cuantumul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată;
c) din al treilea an şi până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporţional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la plată;
d) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare restante în termenul maxim de 7 ani şi plata obligaţiilor curente pe 2019.
Pentru cei cu datorii sub un milion de lei, anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la de 31 decembrie 2018, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:
- stingerea până la 30 noiembrie 2019 a obligaţiile bugetare principale restante la 31 decembrie 2018;
- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019,
- depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal;
- depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor.
Pentru măsura restructurării, impactul a luat în considerare contribuabilii care îndeplinesc condiţia arieratelor peste 1 milion lei. A fost luată în calcul ipoteza că 5% din contribuabili aplică pentru scenariul reducerii cu 40% a obligaţiilor bugetare restante.
Pentru măsura restructurarii, impactul a luat în considerare contribuabilii care indeplinesc conditia arieratelor peste 1 milion lei. A fost luată în calcul ipoteza că 3% din contribuabili aplică pentru scenariul reducerii cu 50% a obligaţiilor bugetare restante.
