Ieri, 2 august 2017, într-o intervenție televizată, ministrul Finanțelor, tânărul Ionuț Mișa, a spus că din cele peste 40 de bănci care activează în România doar 70% au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani. Adică, doar 15 bănci NU au mers pe pierderi în utimii 5 ani. STUPEFIANT!
Ionuț Mișa a mai spus că există o bancă – fără să o nominalizeze – care de 10 ani este pe pierderi. Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a refuzat să nominalizeze băncile aflate într-o perpetuă pierdere, invocând “secretul fiscal”.
Acest lucru îl face acum SECUNDA, după ce a analizat datele financiare depuse de bănci la Registrul Comerțului sau la Bursă – renumitele bilanțuri contabile -, adică din SURSE DESCHISE, care NU se supun secretului fiscal de oriunde din lume!
Așteptăm confirmarea/infirmarea Tabelului ADEVĂRULUI, din partea președinților de bănci fără profit, președinți care pozează în persoane respectabile și responsabile!
SECUNDA îi cere DEMISIA guvernatorului Mugur Isărescu
Înainte de a prezentat “Tabelul Adevărului sistemului bancar românesc” păstorit de guvernatorul BNR Mugur Isărescu de 27 de ani, vă anunțăm că am trimis adrese către aproape toate băncile cu pierderi, și nu numai.
Doar trei bănci ne-au răspuns. De asemenea, ne-a răspuns BNR – un răspuns ce merită lecturat integral, pentru a înțelege de ce Mugur Isărescu poate fi acuzat de trădare!
EXCLUSIV: Tabelul Adevărului 2011 – 2015 din sistemul păstorit de guvernatorul Isărescu de 27 de ani. Să fie clar: Cu două-trei excepții, și bancile care au plătit impozit pe profit au achitat sume modice, ridicole pentru sistemul bancar!
Colegii din presă pot prelua acest tabel. Sper să aibă decența să precizeze sursa. Nu de alta, dar la un eventual proces vor putea da vina pe… SECUNDA!
L-am întrebat și noi, precum au făcut-o alții, pe ministrul Ionuț Mișa de ce face o astfel de declarație abia acum, și nu pe vremea când era directorul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF – de unde a fost adus secretar de stat în Guvernul Grindeanu și transformat în ministru de Finanțe în Guvernul Tudose.
Mișa ne-a spus: “Când eram directorul DGAMC am dispus să se facă o Analiză de RISC asupra sistemului bancar românesc. Am dispus și controale la bănci. Abia acum foști mei colegi din ANAF mi-au furnizat rezultatele analizei și a controalelor dispuse de mine. De aceea am prezentat abia acum opiniei publice aceste rezultate.”
Are cuvântul nemuritorul gropar Mugur Isărescu
Iată ce l-am întrebat pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu în adresa noastră din 31 martie 2017:
- Ați analizat impactul pe care l-a avut decizia BNR de a obliga băncile ce activează pe teritoriul României să-și “curețe” portofoliile de creditele neperformate asupra Bugetului de Stat? Care a fost rezultatul analizei?
- Ați făcut o analiză asupra modului în care a fost împărțită pierderea din vânzarea creditelor neperformate între bănci și Bugetul de Stat? Care a fost rezultatul analizei?
- Ați monitorizat influența vânzărilor creditelor neperformate asupra rezultatelor financiare ale băncilor, dar și asupra stabilității bancare? Ce a rezultat din această monitorizare?
Și iată ce ne-a răspus guvernatorul Mugur Isărescu prin intermediul biroului de presă:
Stimate domnule Mihai Pâlşu,
Urmare a scrisorii dumneavoastră cu numărul 123/31.03.2017, formulată în baza Legii nr.544/2001, adresată prin mesaj electronic Băncii Naționale a României, prin care solicitaţi răspuns la o serie de întrebări ce vizează evaluarea impactului vânzării creditelor neperformante asupra bugetului de stat, respectiv asupra stabilității financiare, vă comunicăm următoarele aspecte:
Prin activitatea de supraveghere prudențială, Banca Națională a României a încurajat instituțiile de credit din România să depună eforturile necesare recunoașterii pierderilor generate în urma activității de creditare.
Recunoașterea acestora la momentul producerii lor permite evitarea situațiilor în care o instituție de credit atinge un nivel al capitalului care nu i-ar mai permite să continue activitatea în condițiile respectării cadrului de reglementare în vigoare.
Ulterior debutului crizei financiare din 2008, în România, spre deosebire de o serie de state din Europa, nu au fost necesare recapitalizări ale instituțiilor de credit din fonduri publice, evitându-se afectarea bugetului de stat.
Respectarea standardelor contabile IFRS precum și aplicarea unor principii sănătoase de evaluare a garanțiilor în scopul determinării cheltuielilor cu provizioanele în cazul creditelor neperformante asigură funcționarea normală a instituțiilor de credit în condițiile respectării indicatorilor de prudență bancară și menținerea unor riscuri scăzute pentru deponenți.
În prezent, în Europa se depun eforturi semnificative pentru rezoluția creditelor neperformante, eforturi care presupun colaborarea între băncile centrale, ministerele de finanțe (responsabile de politica fiscală asociată creditelor neperformante), ministerele de justiție precum și alte entități care asigură implementarea unui cadru eficient.
Cele mai recente eforturi destinate rezoluției creditelor neperformante la nivel european, precum și prezentările din cadrul unui seminar organizat de BNR în luna iunie 2016 și dedicat problematicii creditelor neperformante, pot fi accesate la următoarele adrese de internet:
http://vienna-initiative.com/npl-initiative/regional-npl-action-plan/ , respectivhttp://www.bnr.ro/Regional-high-level-workshop-on-NPLs-resolution-14332.aspx.
Autoritatea Bancară Europeană identifică problema creditelor neperformante ca o preocupare majoră pentru sectoarele bancare din Europa, în cadrul celui mai recent tablou al riscurilor (Risk Dashboard,
https://www.eba.europa.eu/documents/10180/1804996/EBA+Dashboard+-+Q4+2016.pdf).
Rezolvarea acestor probleme este importantă din perspectiva faptului că un nivel ridicat al creditelor neperformante conduce la blocarea unei părți semnificative a resurselor financiare și umane ale instituțiilor de credit, restricționând creditarea nouă.
Rezoluția creditelor neperformante (realizată prin scoaterea în afara bilanțului și/sau vânzarea creditelor neperformante) conduce la o eficientizare a activității, la creșterea capacității de creditare a sectorului real, respectiv la creștere economică însoțită de creșterea veniturilor la bugetul de stat.
Banca Națională a României nu a obligat instituțiile de credit să vândă creditele neperformante, dar a încurajat recunoașterea adecvată a pierderii consemnate de acestea sub formă de provizioane de risc de credit.
Standardele prudențiale și contabile obligă băncile să provizioneze creditele care sunt considerate neperformante.
La momentul provizionării se diminuează veniturile băncilor, iar scoaterea în afara bilanțului și vânzarea creditelor neperformante nu atrag pierderi suplimentare, ci dimpotrivă, o reducere a acestora pe seama sumelor încasate și aferente unor credite deja integral provizionate. Prin vânzarea acestor credite veniturile băncilor nu se diminuează, ci vor crește.
Modalitățile practice de soluționare ale problemelor ridicate de creditele neperformante au fost diferite la nivelul instituțiilor de credit, însă reducerea nivelului ratei creditelor neperformante de la valoarea de 21,5 la sută, consemnată la finele lunii septembrie 2014, la 9,6 la sută la finele lunii februarie 2017 evidențiază eficiența măsurilor adoptate de BNR.
Evoluția este rezultatul unor ample activități de supraveghere destinate eliminării oricăror riscuri de afectare a stabilității financiare. Continuarea eforturilor de reducere a ratei creditelor neperformante până la un nivel comparabil cu cel consemnat la nivelul UE (aproximativ 5 la sută) constituie un deziderat al BNR.
Reducerea incertitudinilor legate de rezultatele financiare ale băncilor (în anumite condiții, scăderea valorii de piață a garanțiilor poate afecta negativ capitalul instituțiilor de credit), redirecționarea unei părți a personalului către activități de acordare de credite noi (și nu efectuarea de restructurări), eficientizarea operațiunilor de restructurare printr-o mai bună separare a entităților viabile de cele care trebuie lichiditate sunt elemente care pledează pentru continuarea eforturilor de curățare a bilanțului instituțiilor de credit.
Vă mulțumim pentru colaborare, Serviciul Relaţii Mass- media, Direcţia Comunicare şi multimedia”.
Zeci de adrese, doar două răspunsuri de la bancherii “jmecheri”
Iată ce întrebări am adresat băncilor din România începând cu data de 31 martie 2017. Aici, adresele către BCR, Carpatica, Alpha, Eximbank etc.
Am primt răspuns doar de la BCR și EximBank. Celelalte bănci s-au făcut că plouă. Iată răspunsul BCR:
“Profitul net in perioada 2011 – 2015 a inregistrat o valoare cumulata de aproximativ – 2,3 miliarde lei (compania a inregistrat pierdere fiscala)”.
Iată răspunsul EximBank:
Întrebat de SECUNDA despre ce va face în viitor, ministrul Ionuț Mișa ne-a răspuns:
“Consider că o astfel de situație, peste 70% din bănci să nu înregistreze profit în România dar să continue să funcționeze, nu mai trebuie tolerată.
România este o țară europeană, nu este o țară de mâna a treia.
Este inadmisibil ca o bancă să funcționeze 10 ani fără profit. Este inadmisibil că sucursalele din România ale unor bănci să împrumute de la banca-mama credite cu dobânzi de peste 15% și să ofere împrumuturi cu dobânzi mult mai mici.
În urma controlului am găsit la o bancă următoarea situație: o pierdere de 650 de milioane de lei. Această pierdere era artificial creată. Am reuşit să scoatem la suprafaţă 650 de milioane de lei, plus alte 104 milioane. Practic, în anii următori această bancă va plăti impozit pe profit. Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare.
Repet: sunt companii obișnuite care plătesc impozit pe profit cât plăteşte o bancă comercială.
Nu este normal și etic pentru sistemul bancar și, până la urmă, pentru Bugetul de Stat, ca o bancă să plătească impozit pe profit, într-un an, 35.000 de lei!”
Nota redacției: Din tabelul nostru rezultă că banca la care se referea ministrul Mișa – 35.000 de lei – este RAIFFEISEN BANCA PENTRU LOCUINTE SA.
Iată, ca exemplu, și alte adrese trimise de noi către băncile din România. SECUNDA va publica punctele de vedere pe care le vor pune la dispoziția redacției toți cei nominalizați în articolul nostru.
va urma
