Importurile au crescut vertiginos în prima jumătate a anului, urcând eficitul comercial la aproape 7,7 miliarde euro, cu peste 1,3 miliarde mai mare decât în primele 6 luni din 2018, a comunicat, vineri dimineață, Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, în perioada ianuarie – iunie 2019, importurile CIF au însumate 42,58 miliarde euro, în timp ce exporturile românești au fost în valoare de 34,89 miliarde euro, astfel că deficitul balanței comerciale a crescut la 7,69 miliarde euro.
În perioada 1.I-30.VI 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate (32,2% la export şi respectiv 30,2% la import).
Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri a fost de 26,91 miliarde euro la expedieri şi de 31,94 miliarde euro la introduceri, reprezentând 77,1% din total exporturi şi 75,0% din total importuri.
Perspectiva nu pare îmbucurătoare. Pe fondul dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din industrie, care au urcat în primele cinci luni ale anului 2019 până la 10,5%, a avut loc erodarea ritmului anual al productivității muncii din industrie.
Lărgirea decalajului dintre cele două componente ale costurilor salariale unitare poate contribui atât la periclitarea atractivității exporturilor românești pe piețele internaționale, cât și la majorarea prețurilor plătite de consumatorii interni, se arată în Raportul privind inflația, lansat joi de BNR. De asemenea, contribuția negativă a exportului net la dinamica PIB a crescut, pe fondul lărgirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii.
Cererea externă netă și-a accentuat aportul negativ la creșterea economică (până la -2,5 puncte procentuale), în condițiile în care accelerarea absorbției interne a alimentat un nou avans puternic al importurilor de bunuri și servicii.
În tot acest timp crește și deficitul bugetar: statul cheltuiește mai mult decât încasează din taxe și impozite, astfel că Guvernul Dăncilă se împrumută “fără număr”:
