Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat, marți, că va pune pe masa Guvernului săptămâna aceasta, în primă lectură, forma revizuită a Planul Naţional de Reformă şi Rezilienţă (PNRR), pentru care coaliția a bătut palma.
România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare „Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
„Planul revizuit nu este încă public, va fi prezentat Guvernului săptămâna aceasta, pentru prima citire, şi sperăm că vom avea o decizie formală a Guvernului în săptămâna următoare. (…) Vom avea o primă citire a deciziei guvernamentale mandatând Ministerul pe care îl conduc să demareze discuţiile cu Comisa Europeană, şi în paralel elaborăm unele din aceste măsuri. Săptămâna viitoare vom avea decizia formală a Guvernului. Acesta este calendarul. Sper că vom fi în măsură să negociem cu un mandat clar. Avem un guvern de coaliţie în România, dar vă pot spune că după negocieri foarte detaliate am reuşit să ajungem la un consens în cadrul coaliţiei, care va sprijini noul draft al planului”, a spus Ghinea, la un eveniment online organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
În draftul PNRR s-a ţinut cont de toate obiectele de dezvoltare durabilă: „Aş da ca exemplu obiectivul privind eliminarea sărăciei, care este foarte important, foarte relevant în contextul României. O reformă ambiţioasă pe care am propus-o să fie inclusă în plan este implementarea legislaţiei pentru venitul minim de incluziune. Acesta este o reformă care a suferit numeroase întârzieri în România şi stimulează persoanele sărace să intre pe piaţa muncii formale. Aceasta va fi un fel de revoluţie în sistemul de asistenţă socială din România şi sper să găsesc o modalitate pentru a o include în plan şi a acoperi, parţial, costul implementării sale”.
Un al doilea exemplu care are legătură cu obiectivul privind eliminarea sărăciei este un program naţional pentru reducere abandonului şcolar. „Practic, vom ţinti cele 1.600 de şcoli din România care sunt cele mai vulnerabile la acest fenomen şi vom avea o investiţie specială, o schemă de granturi dedicată acestor şcoli, pentru a-i menţine pe copii în şcoală. Această schemă o pregătim împreună cu Ministerul Educaţiei şi sunt foarte optimist cu privire la posibile rezultate. A fost pilotată în cadrul fondurilor de coeziune şi acesta este un tip de reformă care ar putea avea un impact enorm pentru România”, a explicat Cristian Ghinea.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a făcut referire şi la un program de burse-punte pentru copiii care fac trecerea la liceu, în condiţiile în care în astfel de perioade multe persoane, în special din zonele rurale, abandonează şcoala, din cauza costurilor ridicate cu mutarea din localitatea de provenienţă în localitatea unde este liceul. „Acest gen de burse ar putea fi o soluţie”, a precizat el.
„În ceea ce priveşte investiţiile în sistemul de sănătate în plan de rezilienţă avem două direcţii. Primul este creşterea accesului la sistemul de sănătate, aceasta fiind o recomandare recurentă făcută de Comisia Europeană. Vom investi unele fonduri în prevenţie şi diagnostic precoce şi servicii de tratament. Şi a doua direcţie este infrastructura de sănătate, noi spitale şi modernizarea spitalelor existente, pentru că situaţia sistemului este destul de gravă”, a mai spus Ghinea.
În ceea ce priveşte obiectivul privind managementul sustenabil al pădurilor, combaterea deşertificării, oprirea şi inversarea degradării solului, Ghinea a afirmat că şi acesta este un obiectiv “foarte ambiţios”. „Propunerea noastră iniţială este să investim 1,5 miliarde (euro n.r.) pentru împădurire şi biodiversitate. Sper să nu fiu acuzat de laude exagerate, dar cred că vom avea cele mai ambiţioase investiţii în păduri, atât în combaterea tăierilor ilegale, cu mijloace digitale şi moderne, urmărirea cantităţii de masă lemnoasă care este tăiată din păduri dar şi de asemenea o linie specială pentru plantarea de noi păduri. Suntem o ţară care este sub media UE când vine vorba de suprafeţele împădurite. Acestea sunt câteva exemple. Sunt foarte optimist că, la final, în planul final vom acoperi majoritatea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi aceasta deoarece este o necesitate naturală a societăţii româneşti şi acest lucru a fost destul de vizibil în procesul de consultare publică”, a adăugat el.
PNRR va avea 33 de componente, grupate pe cei 6 piloni care au fost introduşi de către Parlamentul European, iar fiecare domeniu de intervenţie va avea atât reforme cât şi investiţii, precum şi jaloanele şi ţintele care trebuie realizate.
