Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Florin Jianu, a propus miercuri, la întâlnirea tripartită de la Guvern, că patronatele pe care le reprezintă sunt de acord cu creşterea, în 2023, a salariului minim pe economie la 3.000 lei/lună, dar propune îngheţarea contribuţiilor la 2.550 lei, astfel încât câştigul salarial net să fie de 1.963 lei.
„E vorba de un câştig net de 1.963 lei, faţă de 1.800 lei cât ar fi în propunerea publică pe care am văzut-o, însă neasumată în acest moment de Guvern, aceea ca salariul minim să fie de 3.000 lei, cu 200 de lei scutiţi de taxe şi impozite. Aceasta a fost propunerea noastră”, a declarat Florin Jianu.
El a respins ideea că patronatele nu ar fi de acord cu creşterea salariului minim pe economie:
„Suntem cu toţii conştienţi că salariul minim pe economie trebuie crescut de la 1 ianuarie 2023. Aş vrea să demitizăm acea abordare în care patronatele nu sunt de acord cu creşterea salariului minim pe economie. De altfel, în propunerea noastră, aşa cum spuneam, salariul net, ceea ce încasează oamenii în mână, ar fi mai mare decât ceea ce propune Guvernul, condiţia pe care noi am pus-o şi am ridicat-o cu privire la creşterea salariului minim pe economie e aceea a susţinerii sub control a creşterilor din energie”.
Jianu a precizat că a primit sute de mesaje în care sunt reclamate abuzuri în privința contractelor la energie.
La rândul său, Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, a arătat, că şi confederaţia pe care o reprezintă a fost de acord, în principiu, cu această creştere a salariului minim.
„Înţelegem necesitatea ca ea să se întâmple. Ceea ce noi am cerut este ca pentru această sumă pentru care creşte salariul minim, de 450 lei, deductibilitatea să se aplice întregii mase salariale, deci nu doar angajaţilor care au salariul minim pe economie, pentru că se creează nişte praguri la trecerea de la salariul minim la alte salarii şi acolo avem nişte probleme”, a mai spus Burnete.
Și el a reclamat „presiunea imensă” la care sunt supuse companiile în clipa de faţă, în special din cauza costurilor cu energia.
Reprezentanții sindicatelor, cu gândul la bugetarii care au deja salarii uriașe față de cei din privat
Dumitru Costin, liderul BNS: „Propunerile pe care le-am avansat astăzi Guvernului sună după cum urmează: în primul rând, creşterea salariului minim brut la 3.000 de lei, dublat de revizuirea impozitului pe veniturile salariale, prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până în 5.500 lei. (…). În acest moment, avem 32% din salariaţi cu contracte de muncă cu timp complet care au venituri sub 3.000 lei şi 70% cu până în 5.500 lei. Deci, măsura noastră ar veni cu o soluţie pentru cei plătiţi cu salariul minim, dar ar însemna venituri nete mai mari pentru 70% din total salariaţi din România, în marea lor majoritate în mediul economic privat”.
Silviu Geană, Confederaţia sindicală Meridian: „Propunerea este de mărire a salariului minim brut la cel puţin 3.200 de lei, ceea va conduce la un salariu minim net de 1.926 de lei, cu 402 lei mai mare faţă de ce este în plată astăzi. Pe lângă aceasta, am adus în discuţie necesitatea instituirii unui mecanism legislativ pentru o indexare automată raportat la inflaţie a salariului, dar şi a celorlalte venituri, a pensiilor şi a altor prestaţii sociale şi pentru menţinerea puterii de cumpărare, funcţie care ar putea fi reglementată prin introducerea contractului colectiv de muncă la nivel naţional. Pentru a reduce partea de taxare, se pot lua în calcul modele din alte state UE, precum Ungaria, Bulgaria, Polonia, Slovacia, unde taxarea muncii este mai mică faţă de cea din România”.
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa: „La alcătuirea salariului minim trebuie să se ţină cont de trei factori: Directiva privind salariul minim, coşul minim pentru trai decent şi plângerea Cartel Alfa împotriva statului român legată de transferarea integrală a taxelor sociale numai în sarcina lucrătorului, care face să nu fie de maximum 50% contribuţia acestuia, ci 83%. Din punct de vedere al propunerii guvernamentale de a merge pe 3.000 de lei salariul minim cu deductibilitate de 200 de lei, nu deductibilitate uniformă, ci numai pentru salariul minim, scutirea de taxe şi impozite a 200 de lei, am comunicat că suntem împotriva sistemului cu cei 200 de lei, pentru că, practic, există o pierdere substanţială nu numai la nivelul politicii de grilă de salarizare care se face, datorită faptului că toţi cei care au peste 300 de lei peste salariul minim vor lua mai puţin decât cei care sunt la salariul minim. Totodată, aplicarea acestui model va afecta fondul de pensii şi pe cel de sănătate. Propunerea Cartel Alfa a fost să se meargă pe îngheţarea salariilor brute şi transferarea unei cote părţi din cotele sociale de la angajat la angajator”.
Adrian Negoiţă, secretar general CNSLR Frăţia: „Salariul minim trebuie să fie adus la cel puţin 3.000 de lei. Am cerut în mai multe rânduri creşterea, în general, a salariului pe grilă, fiindcă altfel România riscă să ajungă o ţară de minimali. Din păcate, prim-ministrul deja ne-a dat o veste foarte proastă astăzi. În momentul în care am discutat acest aspect, de creştere a grilei, a Legii 153, ne-a spus că nu prea sunt bani să visăm la cei 17,7% o creştere pe grilă în sus, ci maxim undeva la 10% anul viitor”.
