Guvernul Orban se reunește în ședință, vineri la ora 17.00, pentru a aproba o nouă rectificare a Bugetului de stat din acest an.
Proiectul Ordonanței de Urgență a fost publicat pe site-ul MFP abia joi seară, deși trebuia să stea 10 zile în dezbatere publică. (Vezi document la finalul articolului)
Ministerul Finanțelor condus de Florin Cîțu primește suplimentări uriașe de fonduri, în valoare de peste 14 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Muncii pierde aproape 2 miliarde de lei: pensiile vor fi majorate cu doar 14%, în loc de 40%, cât prevede legea.
“Se propune ca, începând cu 1 septembrie 2020, valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. Totodată, se propune majorarea începând cu aceeași dată a indemnizației minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
De asemenea, se propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ să se aplice de la 1 septembrie 2021.
Aprobarea acestor măsuri conduce la reducerea semnificativă a necesarului de finanțare pentru majorarea pensiilor și salariilor personalului didactic, atât în anul 2020 (de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei) cât și în anul 2021 (de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei).
Cheltuieli mai mari cu 24,4 miliarde de lei
Potrivit proiectului OUG, cheltuielile se majorează cu 24,416 miliarde de lei, în timp ce veniturile se diminuează, pe sold, cu 289,4 milioane lei.
Deficitul bugetului general consolidat crește de la 73,4 miliarde de lei la 91 miliarde lei, acesta reprezentând 8,6% din PIB.
Instituțiile care primesc bani în plus:
- Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +14,04 miliarde lei
- Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri: +4,371 miliarde lei credite de angajament și +1.540,0 milioane lei credite bugetare
- Ministerul Sănătății: +3,114 miliarde lei
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +2,995 miliarde lei.
- Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației: +1,014 miliarde lei,
- Ministerul Afacerilor Interne: +1,264 miliarde lei, per sold, din care: 864,8 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfăşurării alegerilor locale din anul 2020.
- Ministerul Fondurilor Europene: +1,18 miliarde lei credite de angajament și +198,2 milioane lei credite bugetare
- Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor: +814,7 milioane lei
- Ministerul Finanțelor Publice: +483,5 milioane lei per sold
- Ministerul Educației și Cercetării: +551,4 milioane lei
- Autoritatea Electorală Permanentă: +217,8 milioane lei
- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +147,4 milioane lei, per sold, în principal pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluției pestei porcine africane și pentru plata medicilor veterinari concesionari în cadrul programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale;
- Secretariatul General al Guvernului: +124,8 milioane lei (în special mai mulți bani pentru biserici, reiese din nota de fundamentare)
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +116,7 milioane lei
- Ministerul Justiției: +71,6 milioane lei, per sold.
Bani în plus pentru Servicii:
- Serviciul de Telecomunicații Speciale: +64,5 milioane lei
- SRI: +64,3 milioane lei, dar se taie creditele de angajament de 75,3 milioane lei
- Serviciul de Informatii Externe: 32,1 milioane lei
- Serviciul de Protecție și Paza: 2,3 milioane lei
Principalele instituții cu bugete diminuate:
- Camera Deputaților – 8 milioane lei
- Curtea de conturi – -22,3 milioane lei
- Consiliul Concurentei – 28,3 milioane lei
- Ministerul Muncii și Protecției Sociale -1,942 miliarde lei
- Ministerul Culturii -51,5 milioane lei
- Agentia Națională de Integritate -4 milioane lei
- Institutul Cultural Român -11,5 milioane lei
Creștere economică: -3,8%, revizuită de la -1,9%
Conform notei de fundamentare, în scenariul actual, pentru a doua rectificare bugetară, creșterea economică pentru anul 2020 este estimată la -3,8%, revizuită de la -1,9% în scenariul precedent, în condiţiile în care starea de alertă s-a prelungit şi în prima jumătate a trimestrului III, ceea ce va conduce la o revenire mai lentă decât se estimase iniţial.
Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:
- Cheltuielile de personal se majorează cu 1.028,1 milioane lei;
- Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 325,9 milioane lei;
- Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 1.697,5 milioane lei;
- Subvențiile cresc cu 50,3 milioane lei;
- Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 1.656,7 milioane lei;
- Alte transferuri se majorează cu 690,5 milioane lei;
- Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se majorează cu 217,0 milioane lei;
- Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 1.905,6 milioane lei;
- Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu 8.245,7 milioane lei;
- Alte cheltuieli se majorează cu 1.026,7 milioane lei;
- Fondurile de rezervă se majorează cu 2.000,0 milioane lei;
- Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se majorează cu 331,0 milioane lei;
- Cheltuielile de capital cresc cu 485,5 milioane lei;
- Împrumuturile acordate cresc cu 4.670,1 milioane lei”.
