Ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, a publicat, în sfârșit, proiectul primei rectificări bugetare din acest an, care cuprinde tăieri de la mai multe ministere, pentru majorarea cu 4,4 miliarde lei a bugetelor locale, înainte de alegerile prezidențiale din toamna acestui an. (Vezi document la finalul articolului)
Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 3,75 miliarde lei iar cheltuielile cu 3,95 miliarde, potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat de Ministerul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) susține că Produsul intern brut (PIB) s-a majorat la 1031 miliarde lei, față de 1022,5 miliarde lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an.
Cu toate acestea, în proiectul de rectificare se arată că au fost operate diminuări la Ministerul Transporturilor (-128,8 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (-681,9 milioane lei), Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-243 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (- 310,4 milioane de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (- 369,1 milioane lei), Ministerul Educației Naționale (- 1,03 miliarde lei), Secretariatul General al Guvernului (-143,6 milioane lei).
“La instituțiile la care au fost diminuate creditele bugetare, nu au fost diminuate corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene precum și a lucrărilor de investiții. Diminuarea referindu-se doar la creditele bugetare (cash)”, precizează MFP.
Iată explicațiile la tăieri:
- Ministerul Educației Naționale: -1,03 miliarde de lei. Execuția la semestrul I este de 46% din bugetul aprobat. S-au propus reduceri ale cheltuielilor bugetare
- Ministerul Fondurilor Europene: -681,9 milioane lei. Execuţia la semestrul I este de 18% din bugetul aprobat. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția pe primul semestru al anului 2019. Ministerul Cercetării și Inovării: – 369,1 milioane lei. Execuţia la semestrul I este de 26 % din bugetul aprobat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: – 310,4 milioane lei. Execuţia la semestrul I este de 34% din bugetul aprobat. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile bugetare anuale și diminuarea sumelor reținute în proporție de 10%.
- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: -243 milioane lei. Execuţia la semestrul I este de 1,5% din bugetul aprobat. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile bugetare anuale și diminuarea sumelor reținute în proporție de 10%.
- Ministerul Economiei: -225,6 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția scăzută pe primul semestru raportată la prevederile bugetare aprobate pe anul 2019.
- Secretariatul General al Guvernului: -143,6 milioane lei per sold. Principalele diminuări au avut în vedere execuția scăzută pe primul semestru al anului 2019. S-au identificat economii în principal la bunuri și servicii
- Ministerul Apelor și Pădurilor: -138,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția scăzută pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile anuale.
- Ministerul Transporturilor: -128,8 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile bugetare aprobate pe anul 2019 (28,5% din prevederea anuală aprobată).
- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: – 106,5 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția scăzută pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile anuale.
Iată și celelalte precizări ale MFP:
“Totodată, se asigură suma de 135 milioane lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând accesoriile ramase la suma restituită (dobânzi).
Se vor aloca 500 milioane lei pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în acest an.
Totodată, s-a majorat cu 400 milioane lei pentru plafonul de împrumuturi/ trageri pentru unitățile administrativ teritoriale.
De asemenea, plafoanele de contractare acordate din disponibilitățile contului general al Trezoreriei Statului pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul Fondului de Dezvoltare și Investiții, se stabilesc în sumă de 10 miliarde de lei”.
MFP susține că a elaborat proiectul rectificării bugetare și asigură respectarea limitei de 2,76% a deficitului bugetar.
„Echilibrare” de 2,9 miliarde lei pentru baronii locali
Pe de altă parte, bugetele locale cresc cu 4,4 miliarde lei, astfel:
- 2,9 miliarde de lei pentru echilibrare. Din această sumă, se prevăd în sumă globală 1,5 miliarde lei, urmând ca diferența să se aloce ulterior prin hotărâre de Guvern
- 1,5 miliarde de lei pentru PNDL.
Bani pentru pensii și salarii
“Proiectul rectificării bugetare asigură sumele necesare pentru plata pensiilor și a salariilor. De asemenea, sunt asigurate sumele necesare pentru proiectele de investiții aflate în derulare, în timp ce sunt reduse sumele alocate instituțiilor cu un grad scăzut de utilizare a banilor alocați”, precizează MFP.
Cine primește bani în plus:
- Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +2.243,6 milioane lei din care: +2.150 milioane lei contribuția României la bugetul Uniunii Europene, +566,352 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, +56,734 milioane lei pentru rambursări de credite în contul împrumuturilor preluate de Ministerul Finanțelor Publice în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică, -329,446 milioane lei subvenții – Susținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor internaționale și -200 milioane lei transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat.
- Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +970,5 milioane lei per sold, propunere care are în vedere asigurarea a 1.500 milioane lei pentru PNDL și reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcție de gradul de execuție precum și necesarul de finanțare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe.
- Serviciul Român de Informații: +396,5 milioane lei, per sold, astfel: cheltuieli de personal +356,8 milioane lei; bunuri și servicii +14,0 milioane lei; subvenții acordate instituțiilor din subordine +23,5 milioane lei; drepturi de pensie +17,1 milioane lei; proiecte FEN 2014-2020 -29,9 milioane lei; cheltuieli de investiții +15,0 milioane lei.
- Ministerul Muncii și Justiției Sociale: +326,4 milioane lei per sold, în principal prin majorarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 517,4 milioane lei și a cheltuielilor de personal cu 50 milioane lei, diminuarea cu suma de 200 milioane lei la transferuri între unități ale administrației publice care înregistrează un nivel scăzut al execuției (9,9% din an, respectiv 52,7% din semestru) în principal din nerealizarea programelor de interes național, precum și a cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțare din FEN cu 30,0 milioane lei unde execuția este de 13,5% din an
- Ministerul Mediului: + 92,2 milioane lei per sold, propunere care are în vedere, în principal, asigurarea sumei de 135,0 milioane lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 258/2018.
Noi taxe
Prin prezentul proiect de ordonanță se propun modificări ale veniturilor bugetare ca urmare a următoarelor măsuri:
• modificarea regimului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate în legătură cu o activitate dependentă (venituri din salarii și asimilate salariilor), în anumite situații și includerea acestora în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii (CAS, CASS și CAM) (+22,2 milioane lei 4 luni 2019);
• creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete (+161,7 milioane lei 4 luni 2019);
• introducerea băuturilor răcoritoare cu un conținut ridicat de zaharuri în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate (+320 milioane lei 4 luni 2019);
• instituirea unui mecanism de restructurare a obligațiilor bugetare ca mecanism alternativ faţă de procedura de acordare a eşalonării la plată, reglementată în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin care se estimează încasări suplimentare din recuperarea obligațiilor restante (+1.890 milioane lei pentru 2019);
Alte modificări
• menținerea angajamentului ANAF de a colecta veniturile din TVA și accize la nivelul programat pentru semestrul II dar și reînnoirea angajamentului ANAF de a colecta venituri suplimentare prin intensificarea acțiunilor de îmbunătățire a colectării și reducerea evaziunii fiscale (+3,6 miliarde lei);
• taxa pe activele bancare +300 milioane lei;
• menținerea planului de realizare a veniturilor din dividende de la societăți și companii naționale precum și de la regii autonome.
Bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii se diminuează la venituri cu suma 415,6 milioane lei și la cheltuieli cu suma de 739,6 milioane lei iar excedentul bugetului crește cu 324 milioane lei.
Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 45,1 milioane lei.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2019 pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 2.900,0 milioane lei.
Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, crește de la 28.248,7 milioane lei la 28.455,6 milioane lei menținându-se, în termeni cash, la nivelul de 2,76% din PIB cât s-a stabilit inițial.
I. Evoluția economică din prima parte a anului:
- Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, creşterea economică în primul trimestru din 2019 a fost de 5,0% comparativ cu trimestrul I 2018. În trimestrul I s-a realizat o valoare a produsului intern brut de 200,4 miliarde lei, cu 21,1 miliarde lei peste nivelul din trimestrul I 2018, reprezentând o creștere nominală de 11,8% în condiţiile unui deflator de 6,5%. Valoarea realizată în trimestrul I 2019 reprezintă 19,44% din valoarea prognozată pentru întreg anul 2019, respectiv 1031 miliarde lei, în condiţiile în care în anul 2018 ponderea primului trimestru în PIB realizat pe întregul an a fost de 18,98%.
- Pe partea ofertei, s-au înregistrat evoluții pozitive în toate ramurile, remarcându-se în mod deosebit rezultatele din construcţii (6,6%), servicii (5,7%) şi agricultură (3,0%). Jumătate din creşterea economică este realizată de trei activităţi economice, respectiv comerţ, transport, hoteluri şi restaurante (1,4 puncte procentuale), IT (informaţii şi comunicaţii) şi serviciile profesionale cu câte 0,6 puncte procentuale. Valoarea adăugată brută din comerţ, transport, hoteluri şi restaurante s-a majorat cu 6,9%, din IT cu 11% şi din servicii profesionale cu 9,6%;
- Cererea internă, cu o contribuție la creșterea produsului intern brut de 7,5 procente, s-a bazat, în principal, pe cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor, care s-a majorat cu 7% în trimestrul I 2019 comparativ cu trimestrul I din 2018. Totodată, consumul guvernamental (care include consumul individual şi consumul colectiv al administraţiei publice) s-a majorat cu doar 0,2%.
- Investiţiile brute din economie (formarea brută de capital fix), după scăderea din anul 2018, au revenit pe palierul pozitiv, înregistrând o creştere de 3,9% comparativ cu trimestrul I 2018. În acelaşi timp, variaţia stocurilor a înregistrat o contribuţie pozitivă de 2,4 procente ca urmare a tendinţei agenţilor economici de constituire de stocuri de bunuri şi echipamente pentru investiţii viitoare. În aceste condiţii, formarea brută de capital a crescut cu 16% comparativ cu trimestrul I 2018.
- Exportul de bunuri şi servicii s-a majorat în termeni reali cu 4,9%, în timp ce importul de bunuri şi servicii a crescut cu 9,3%. Aceste evoluţii au făcut ca exportul net să înregistreze o contribuție negativă la creșterea produsului intern brut de 2,5 procente.
- La nivelul primelor 5 luni ale anului curent volumul producției industriale s-a majorat cu 0,7% față de aceeași perioadă din 2018. Este de remarcat creșterea semnificativă a cererii de bunuri intermediare şi a celei de bunuri de capital, reflectată într-o majorare a producției pentru aceste categorii de bunuri cu 4,7%, respectiv 1,5%.
- Exporturile de bunuri s-au majorat cu 4,4% în primele 5 luni ale anului 2019. Valoarea expedierilor intra-comunitare de bunuri a crescut cu 5,2%, ponderea exportului destinat statelor UE în total exporturi reprezentând 77,3%. Importurile de bunuri și-au încetinit ritmul de creștere până la 8,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, când majorarea a fost de 9,3%. Valoarea achizițiilor de bunuri provenite din zona UE a fost mai mare cu 8,1% față de perioada similară a anului precedent, ajungând să reprezinte 75,1% din importurile românești.
- Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 1031 miliarde lei, față de 1022,5 miliarde lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an. Plusul de 8,5 miliarde lei se datorează unui deflator al PIB majorat de la 2,1% în prognoza de iarnă la 3,5% în prognoza de primăvară ca urmare a evoluţiilor preţurilor în anul 2019.
- Creșterea prețurilor de consum şi-a temperat traiectoria ascendentă manifestată în prima parte a anului, inflația anuală ajungând în luna iunie la valoarea de 3,84%, cu 0,26 puncte procentuale sub cea din luna mai. Creșterea consemnată la nivelul inflaţiei anuale s-a datorat în principal majorării preţurilor la legume cât şi a accizei la ţigarete începând cu 1 ianuarie 2019. În primul semestru al anului 2019 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior prețurile de consum au înregistrat o creștere de 3,87%. Creșterea cea mai pronunțată s-a înregistrat la mărfurile alimentare (4,66%), urmată de tarifele la servicii (3,56%) şi de prețurile mărfurilor nealimentare (3,50%). De asemenea şi deprecierea monedei naționale din primul semestru, de 1,85%, a contribuit la creşterea preţurilor de consum.
