CNS Cartel ALFA cere Guvernului Ciucă „să revizuiască de urgență” salariul minim și să introducă un sistem de indexare automată a acestuia, atunci când inflație depășește un anumit procent.
Alte solicitări adresate, luni, Executivului, sunt:
- să inițieze un acord cu partenerii sociali pentru creșterea etapizată a salariului minim, pentru a ajunge la valoarea coșului de trai într-un timp rezonabil;
- să promoveze un dialog social și negocieri colective pe scară largă privind creșterile salariale și să încurajeze revizuirile periodice și frecvente ale salariilor, în special în perioadele de inflație;
- să ia în considerare măsuri suplimentare care pot contribui la reducerea inflației, cum ar fi reformele fiscale progresive și impozitele pentru profiturile excesive pe bunuri esențiale.
Argumente:
L20 (Labour20), partea care reprezintă interesele lucrătorilor la nivelul țărilor G20, transmite guvernelor solicitarea de a adopta măsuri urgente pentru a combate criza costurilor de trai.
Creșterea generalizată a prețurilor erodează valoarea salariilor și contribuie la creșterea nesiguranței economice a lucrătorilor din întreaga lume. Documentul (link) arată că nivelurile ridicate ale inflației din prezent nu sunt cauzate de salarii, ci de creșterea prețurilor la energie și alimente, de întreruperile lanțului de aprovizionare și, în multe cazuri, de profiturile excesive generate de unele companii care se folosesc de poziția lor dominantă în actualul climat economic.
FMI a subliniat că, în ciuda faptului că inflația a atins cea mai mare rată din ultimii 40 de ani,[1] salariile nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor. Acest lucru a contribuit la cel mai mare decalaj dintre productivitatea muncii și salariile reale din ultimii 20 de ani și la prima creștere negativă a salariilor la nivel mondial din secolul XXI.
Pe plan național, această situație are loc în contextul unui dezechilibru accentuat între salariile lucrătorilor și creșterea economică, ponderea veniturilor din muncă în PIB fiind scăzută în raport cu partea care revine capitalului.
Lipsa creșterilor veniturilor din muncă a generat o criză a costului vieții. Impactul a fost însă mult mai mare asupra gospodăriilor cu venituri mici, care tind să cheltuiască o parte mai mare din venituri pentru bunuri și servicii esențiale, cum ar fi alimentele și energia. Aceștia tind să aibă mai puține economii pe care să se poată baza atunci când prețurile cresc.
După cum se arată graficul pentru țările UE, costul alimentelor a crescut mult mai rapid decât al altor articole, cu peste 15% numai în ultimul an, o creștere dublă față de rata globală a inflației.
În România, prețul alimentelor a crescut cu mult peste media europeană, așa cum arată și Instrumentul de monitorizare al prețurilor la alimente, realizat de Eurostat[2]. Conform datelor prezentate în graficul de mai jos, prețurile la alimente au crescut ca medie în UE cu 41,3%, în raport cu cele din anul 2015, pe când în România, acestea au crescut cu 61,9%.
Sursa: Eurostat
Astfel, pentru români, creșterile de prețuri din ultimii ani se resimt mult mai dramatic. Pe de o parte pentru că nu există macanisme eficiente pentru a împiedica creșterile speculative, iar prețurile la alimente au crescut mai mult decât în alte țări. Pe de altă parte, din cauza salariilor mici, românii cheltuiesc o parte mai mare din ce câștigă pe alimente și bunuri de bază, astfel că impactul inflației este mai mare. Cu alte cuvinte, ponderea alimentelor și bunurilor de bază în coșul de consum este mai mare, românii sacrificând multe alte lucruri care țin de o viață decentă.
Este nevoie urgentă de politici pentru a evita erodarea în continuare a puterii de cumpărare și a nivelului de trai al lucrătorilor. Majorarea salariilor minime pentru a proteja persoanele cu venituri mici este deosebit de importantă pentru a atenua efectele crizei costurilor de trai.
Documentul L20 arată că modul în care creșterea frecvenței ajustărilor salariale în timpul perioadelor inflaționiste poate contribui la protejarea mijloacelor de trai ale lucrătorilor și poate preveni șocurile create de ajustări salariale bruște, dar mai dramatice.
În unele țări, atunci când inflația depășește un anumit prag, se aplică automat ajustări mai frecvente. Spre exemplu, în Franța, salariul minim este majorat automat ori de câte ori inflația prețurilor depășește doi la sută într-un anumit an. În Belgia s-a demonstrat că indexarea regulată a salariilor în toate sectoarele, negociată de partenerii sociali, este utilă pentru a atenua impactul negativ al inflației asupra gospodăriilor și nu există dovezi că impactul acestei indexări contribuie la o spirală inflaționistă.
Pentru a fi eficiente și pentru a nu se deteriora în timp, salariile minime trebuie să țină seama de costul vieții și să fie actualizate periodic în funcție de inflație și de alte evoluții economice, în conformitate cu Convenția nr. 131 a Organizației Internaționale a Muncii privind stabilirea salariului minim și în acord cu legea care stabilește corelarea salariului minim cu valoarea coșului minim de consum.
În concluzie, CNS Cartel ALFA solicită Guvernului:
Să revizuiască de urgență salariul minim, împreună cu partenerii sociali, pentru a asigura adecvarea acestuia la costul vieții;
Să introducă un sistem de indexare automată a salariului minim atunci când inflație depășește un anumit procent;
Să inițieze un acord cu partenerii sociali pentru creșterea etapizată a salariului minim pentru a ajunge la valoarea coșului de trai într-un timp rezonabil;
Să promoveze un dialog social și negocieri colective pe scară largă privind creșterile salariale și să încurajeze revizuirile periodice și frecvente ale salariilor, în special în perioadele de inflație;
Să ia în considerare măsuri suplimentare care pot contribui la reducerea inflației, cum ar fi reformele fiscale progresive și impozitele pentru profiturile excesive pe bunuri esențiale.
