Guvernul a aprobat în şedinţa extraordinară de vineri Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice. Măsurile privesc realizarea unui set de acţiuni în perioada 2015-2016, cu efecte pentru programarea bugetară 2014-2020.
Strategia este structurată în cinci capitole, fiecare cu un plan de acţiune cu termene clare, instituţii responsabile, indicatori de performanţă şi impact preconizat.
„Cele cinci capitole (…) stabilesc nivelul de capacitate al autorităţilor contractante, cu accent pe profesionalizare şi aspecte de integritate şi stabilesc funcţiile de monitorizare şi supervizare ale sistemului de achiziţii publice din România”, menţionează un comunicat al Executivului.
Strategia are în vedere dezvoltarea acestor sisteme, astfel încât să devină funcţionale şi eficiente, prin stabilirea unor indicatori relevanţi care sa fie extraşi automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice).
Totodată, se urmăreşte înfiinţarea unui departament dedicat în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANRP) şi instituirea unor proceduri de corelare a funcţiei de monitorizare cu cea de supervizare şi de formulare a politicilor publice.
„Transparenţa generează competiţie”
“Logica economică a reformei achiziţiilor publice din România, promovată în Strategie şi preluată din directivele europene în domeniu, gravitează în jurul ideii potrivit căreia transparenţa generează competiţie, competiţia generează economii. Analizele econometrice realizate în cadrul unor studii de impact realizate la nivel european au arătat faptul că şi o creştere mică dar stabilă în transparenţa procesului de achiziţii publice duce la economii tangibile. Concret, conform Evaluation Report-Impact and Effectiveness of EU Public Procurement Legislation (Part 1), publicat de Comisia Europeană în 2011, după publicarea unui anunţ de participare rezultă economii de 1,2% în comparaţie cu situaţiile în care nu s-au publicat anunţuri de participare sau alte informaţii în legătură cu un contract ce urma să fie atribuit”, se precizează în comunicat.
Economii
Conform analizelor, o autoritate contractantă care publică o invitaţie de participare la licitaţie şi utilizează o procedură deschisă se poate aştepta la economii de 3,8% din valoarea finală a contractului, iar dacă utilizează o procedură restrânsă se poate aştepta la economii de 2,5%. Economiile care sunt asociate unui grad mai ridicat de competiţie sunt mai mari în sectorul de servicii şi lucrări, rezultând o relaţie de directă proporţionalitate între economii şi competiţie în aceste sectoare. Cu cât procedurile mobilizează competiţia, cu atât mai mult creşte şi gradul de economisire, menţionează sursa citată.
94% din proceduri utilizează criteriul “preţul cel mai scăzut“
“Conform statisticilor publicate în România, pentru sectorul achiziţiilor publice aproximativ 94% din procedurile publicate utilizează ca şi criteriu de atribuire “preţul cel mai scăzut“”, se mai arată în comunicat.
Pachetul legislativ privind achiziţiile publice, din care face parte şi Strategia, a fost elaborat de un Comitet interministerial pentru achiziţii publice, sprijinit de un grup tehnic care include toate instituţiile implicate în acest domeniu, care a avut “un dialog permanent” cu Comisia Europeană, se arată în comunicatul Guvernului.
