Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, luni, că ROBOR a devenit „un indicator social”, iar „dobânzile nu vor scădea până când inflaţia nu se va apropia de 8%”.
Iată declarațiile lui Isărescu, la conferința de prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei:
„Nemulţumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia, şi acesta este motivul intervenţiei mele, că dobânzile vor veni în jos. Nu au cum să vină în jos până când inflaţia nu vine în jos. Dobânzile faţă de rata inflaţiei sunt scăzute. Deci ele vor rămâne la nivelurile actuale, cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%.
Că se mai plimbă în jur de 8 în plus, în minus, într-adevăr, poate că şi controlul Consiliului Concurenţei i-o fi influenţat, nu am de unde să ştiu, poate şi declaraţia mea, să zicem. Ce puteau să zică? Băi, iar l-aţi supărat pe Guvernator. Nu m-au supărat deloc. Le-am atras atenţia că sunt în faţa unui tăvălug mediatic şi că nu pot să trateze, cum mi-a spus mie un bancher odată, când i-am spus “Măi, fiţi şi voi mai atenţi!”, poate că şi asta ştie şi a făcut o înţelegere, “Fiţi şi voi mai atenţi!”. “Domnul guvernator, vă uitaţi prea des la televizor”. Zic “Măi, eu trebuie să mă uit la televizor pentru că opinia publică şi percepţia publică face parte din mediul în care lucrăm. Nu luăm decizii aşa aiurea”. Dar eu cred că cel mai mult influenţează nivelul Robor-ului pe termen scurt, over-night, o săptămână şi la 3 luni nivelul de lichiditate. Acum sunt sigur că nivelul de lichiditate…lichiditatea s-a îmbunătăţit..
DOCUMENT. BNR a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru 2022 – raport Isărescu
Cel care plătește în prezent această ieșire din represiunea financiară în care am intrat în ultimii câțiva ani este cel care face economisirea, nu debitorul, nu utilizatorul de credit. Și apropo de discuțiile care o luăm în spațiul public, mai trebuie să vă uitați și la el. El este cel care pierde masiv: la o inflație de 16 % să-i dai dobândă de numai 1-2 % este puțin. Am observat că le-au luat telefoanele, calculatoarele…. Păi ei comunică între ei, ce să facă? Să comunice prin semne, prin telepatii..?
Cei care vor să ia credite trebuie să-și facă niște calcule. Și mai e un lucru pe care l-a comunicat Banca Națională: nu oricine poate să ia credit imobiliar. Avem normele pe care le-am introdus, ele au fost discutate, s-a plâns atunci, dar uitați că acuma folosesc. Normele de creditare nu lasă pe oricine să ia un credit și limitează și nivelul creditului. Se calculează și un factor de risc- majorare a dobânzii. Aceste norme există și micșorează riscul ca cei care n-au putere financiară să ajungă în situația unor credite neperformante. Ceea ce ar afecta și situația lor, și situația socială a țării, dar si situația sistemului bancar. Pentru că-mi aduc aminte câte discuții au fost legate de când s-au introdus acele norme. Dar de ce nu-i lăsați pă oameni să ia credite și așa mai departe. Am dori să reamintesc că au fost binevenite și se observă acuma cât de bine venite sunt.
Vedeți că Roborul ăsta la 3 luni nu mai e indicator de piață monetară sau nu numai indicator de piață monetară. Eu personal n-am ce să-i reproșez ca indicator de politică monetară. Este exact ca un sondaj. Dar un sondaj pe bani. Spre deosebire de un sondaj de genul: cu cine veți vota la anul? Ăsta-i pe bani, pentru că în momentul în care trece acolo o cotație și vine cineva să-i spună: vezi peste 3 luni dăm banii la nivelul ăsta, e obligat să-i dea! Deci e cu responsabilitate Roborul la 3 luni. Dar legea și Parlamentul României în 2011 a mai dat o funcție; a legat creditele cu dobândă variabilă de acest ROBOR la 3 luni și astfel, el a devenit un indicator cu mare putere socială, un indicator social. Atenție la Roborul ăsta la 3 luni că are și o altă funcție…. Când vedeți un tăvălug mediatic de nemulțumi, ieșiți cel puțin să explicați. Nu ne lăsați numai pe noi, cei de la Banca Națională, să explicăm.
Aș vrea ca românii să nu-și asume riscurile de a se împrumuta în euro. Menținem sfatul general să te împrumuți în moneda în care câștigi bani. Deci, dacă românii au salarii în euro sau în valută sau salariile în lei indexate la cursul euro, se pot împrumuta în euro. Dacă sunt plătiți în lei, nu recomandăm… Mișcările pe piața valutară înseamnă flexibilitate, dar o flexibilitate în ambele sensuri. Dacă-ți iei un credit pe 20 de ani în euro, ești legat de euro 20 de ani și nu știi cum va evolua cursul și ce va fi când va intra România în zona euro…?
Urmărim în același timp să ținem un nivel de creștere economică în România, pentru că o recesiune nu face bine nici corecției fiscale. Recesiunea are efecte negative, după aprecierile cel puțin ale mele, asupra veniturilor fiscale. Și atunci corecția fiscală care trebuie să continue ca să ieșim din poziția de deficit excesiv se va face mult mai dificil. Orice idee de majorare a impozitelor întâmpină dificultăți, în principal politice. (,,,)
BNR a păstrat în comunicat faptul că instituţia are un control strict al lichidităţii, însă nu depinde numai de banca centrală. Dacă Ministerul de Finanţe utilizează o parte din banii din programele europene şi nu poate să-i utilizeze în valută, îi utilizează în lei, ce face? Vinde Băncii Naţionale un miliard de euro. Ce înseamnă un miliard de euro? Banca Naţională creează 5 miliarde de lei, bază monetară, care intră în sistem. Se îmbunătăţeşte lichiditatea. Direcţia de politică monetară: “Treceţi domnule Guvernator şi absorbiţi-i prin depozite”, “Nu mai fac asta că am făcut şi m-am fript în experienţă”. Hai să vedem dacă acest excedent de lichiditate care s-a creat, acum există, o să-l vedeţi la sfârşitul lunii în rapoartele de lichiditate, are vreun efect în piaţă. Se duce pe curs, se duce pe dobândă. Să-i vedem funcţiunea. Uneori zice teoria că trebuie să acţionezi preventiv şi să nu laşi lichiditatea în piaţă că se întâmplă cine ştie ce. Avem instrumente să o controlăm dacă se întâmplă cine ştie ce. Ca să vă dau un răspuns scurt pe care să-l daţi la televiziune: situaţia e mai complicată decât credeţi dumneavoastră, că o vorbă de la guvernator sau de la Consiliul Concurenţei îi pune pe bancheri să stea în cap sau să se dea peste cap. Nu. Ei îşi fac treaba acolo”.
