Guvernul Orban aprobă, miercuri seară, prima rectificare bugetară din acest an, cu 4 luni înainte de data prevăzută inițial, fiind urgentată de pandemia de COVID-19.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a prezentat, înaintea ședinței Executivului, câteva cifre: deficit bugetar de 72 mld lei – adică 6,7% din PIB, creșteri de cheltuieli sociale și pentru sistemul sanitar, plus alocarea către baronii locali a unui miliard de lei în plus – pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).
Cîțu a precizat că nu se taie niciun ban de la investiții și ”nu se schimbă nimic referitor la pensii”, adică rămâne pinsă în buget creșterea cu 40% a acestora de la 1 septembrie 2020.
„Solidaritatea”, uitată
În schimb, ministrul Finanțelor nu a scos un cuvânt despre intrarea în șomaj tehnic a „unora dintre bugetari”, așa cum anunțase în urmă cu o săptămână premierul Ludovic Orban și ministrul Muncii, Violeta Alexandru.
Șomajul tehnic pentru „o parte” dintre angajații de la stat se anunță o mare păcălealăȘ ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat deja că „nu poate fi vorba de așa ceva”, iar unii miniștri și-au pus la adăpost subalternii plătiți regește. Este cazul ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, care a decis trimiterea angajaților săi să lucreze la domiciliu, în regim de telemuncă, pentru a nu pierde un leu la salariu.
„Solidaritatea” angajaților Ministerului Justiției cu „prostimea” forțată să intre în somaj tehnic: Telemunca
Iată declarațiile ministrului Cîțu:
Pe sold, veniturile scad cu 19,4 miliarde de lei, fiind estimate încasări mai mici cu 23,2 miliarde de lei din economia internă. Totodată , sunt aşteptate de la Comisia Europeană, în urma discuţiilor, 3,8 miliarde de lei.
Vedem o scădere la impozitul pe profit, era de aşteptat. Estimăm (venituri) mai mici cu 2,2 miliarde de lei. La impozitul pe venit estimăm o scădere cu 1,5 miliarde de lei, din TVA estimăm încasări mai mici cu 5,5 miliarde de lei, 5,6 miliarde de lei aproape, din accize, 2,6 miliarde de lei mai mici, din contribuţii de asigurări sociale minus 8,3 miliarde. Aici sunt cele mai importante elemente pe partea de venituri, de unde scad aceste venituri din economie. Este clar că economia privată în acest moment este într-o perioadă de menţinere a capacităţii de producţie şi de aceea avem şi aceste rezultate. Multe din aceste rezultate la impozitul pe venit sau impozitul pe profit vin şi din faptul că au apărut şi foarte multe facilităţi fiscale şi acestea vor fi încasate mai târziu, sau nu vor fi încasate acum.
Cheltuielile de asistenţă socială se majorează cu 6,9 miliarde de lei şi aici este vorba de şomaj tehnic, asigurarea plăţii indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale şi alte cheltuieli ce se fac din acest buget. Se majorează cheltuielile la fondul de rezervă cu 3 miliarde de lei, vom include 3 miliarde de lei în fondul de rezervă. Scopul este simplu: până la următoarea rectificare bugetară, în cazul în care avem nevoie de resurse pentru şomaj tehnic suplimentare, pentru sănătate, pentru autorităţile locale, putem să luam aceşti bani din fondul de rezervă, să nu mai facem o rectificare bugetară.
La Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se adaugă 8,1 miliarde lei şi la Ministerul Sănătăţii, aproximativ 3,8 miliarde de lei. Sunt cele două ministere care primesc sume la această rectificare bugetară. Aici sunt cei mai mulţi bani şi, de fapt, scopul acestei rectificări bugetare este de a pune bani la aceste ministere pentru a trece peste criza de sănătate, dar în acelaşi timp de a menţine capacitatea de producţie în economie funcţională.
Vineri (17 aprilie – n.r.) începe cel mai important program de susţinere a IMM-urilor din România din ultimii 30 de ani: „IMM Invest”, un program simplu şi la care vor participa peste 40.000 de IMM-uri. Este o schemă de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană şi este singura în acest moment. Suntem în discuţii permanente cu sistemul financiar-bancar. Deja, au început să fie amânate ratele bancare, există observaţii pe care le primim, le răspundem. Suntem în discuţie zilnică doar pentru a ne asigura că românii care doresc să-şi amâne ratele să aibă o experienţă în acest moment cât mai simplă procedural”, a menţionat oficialul.
Întrebări și răspunsuri:
Guvernul ia încalcul creșterea sau reducerea unor taxe?
„În nici un caz nu vom crește taxe în acest an. Lecția crizei anterioare e aceasta: nu crești taxe în criză pentru că frânează ieșirea din criză. Din contră, injectăm lichiditate în economie”.
Ministerul Finanțelor are în plan și alte măsuri directe pentru ajutarea populației?
„Prin plata șomajului tehnic vrem să susținem cetățenii. În acest moment nu există un proiect legat de chirii, dar vom veni cu proiecte în faza a doua”.
Detalii despre șomajul tehnic pentru cei care vor fi reangajați?
„Ne vom uita și la acest proiect, va face parte din pachetul pentru faza a doua”.
Bancherii au cerut clarificări despre neplata ratelor?
„Da, sunt zilnic discuții, am primit observații, mai există discuția pe o singură observație, sigur le vom rezolva împreună pe toate. Tot ce le cer e să nu pună piedici în acest moment celor care cer amânarea ratelor”.
Sunt invocate estimările de scădere economică ale FMI? Bufferul de la Finanțe mai există?
„Sunt bani de investiții. În rectificare nu a fost tăiat niciun ban de la investiții. Din contră, bugetul Ministerului Dezvoltării a fost suplimentat cu un miliard de lei pentru proiectele PNDL. Noi avem puterea de a avea o revenire rapidă anul viitor. Depinde doar de noi să luăm măsurile corecte”.
Detalii despre evoluția deficitului pe primele 3 luni?
„Încasările în martie arată că economia a încetinit, în aprilie vedem totuși că majoritatea companiilor mari care aveau bani în conturi au început să plătească facturile. Apelul meu a fost auzit de companii și și-au plătit taxele”.
