Casa Națională de Asigurări de Sînătate (CNAS) a lansat în dezbatere publică proiectul noului Contract-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Documentul (ce poate fi citit la finalul articolului) urmează să fie supus aprobării Guvernului, astfel încât să intre în vigoare de la data de 1 iulie anul acesta.
Până la data de 26 februarie, toţi cei interesaţi pot transmite observaţii şi propuneri, iar ulterior vor fi organizate consultări şi negocieri cu organismele reprezentative din domeniul medical, conform unui calendar care va fi publicat pe site-ul CNAS.
În prima parte a lunii martie, va fi publicat în transparenţă decizională şi proiectul normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru.
„Propunem introducerea unor măsuri care stimulează segmentul de prevenţie în asistenţa medicală primară şi în ambulatoriul de specialitate, măsuri care vor reaşeza şi reorienta preocupările de menţinere a sănătăţii şi depistare precoce a bolilor, atât ale furnizorilor, cât şi ale populaţiei. Suntem convinşi că, prin investiţia în medicina preventivă, în timp vom putea culege roadele beneficiilor reflectate în starea de sănătate a populaţiei”, a declarat Adela Cojan, preşedintele CNAS, citată într-un comunicat de presă.
Prin acest proiect se propun noi reglementări care vizează:
* Întărirea rolului medicului de familie în sistemul de sănătate, mai ales în depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei, prin acordarea de consultaţii preventive tuturor persoanelor înscrise pe lista acestuia;
* Impulsionarea intrării în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a unui număr mai mare de medici de familie, prin modificarea numărului optim de persoane înscrise pe listele acestora, în scopul facilitării accesului populaţiei la serviciile de asistenţă medicală primară;
* Creşterea accesului persoanelor defavorizate din mediul rural la servicii de asistenţă medicală primară prin extinderea stimulării financiare a medicilor de familie care aleg să practice în acest mediu;
* Lărgirea accesului persoanelor la servicii medicale oferite în sistem ambulatoriu şi de spitalizare de zi, pentru a reduce presiunea asupra spitalelor;
* Posibilitatea acordării la distanţă a unor consultaţii pentru monitorizarea bolilor cronice;
* Completarea pachetului de îngrijiri medicale la domiciliu pentru pacienţii care au suferit un atac vascular cerebral;
* Introducerea dispozitivelor compresive în lista dispozitivelor decontate din bugetul CNAS;
* Reglementarea schemei de adopţie a produselor biosimilare la 50% din pacienţii aflaţi în terapie cu medicamente biologice, pentru creşterea accesului la tratamente decontate din bugetul CNAS (De exemplu, această reglementare ar permite tratarea a încă 5 pacienţi faţă de cei aflaţi în prezent în terapia celulara oncologică CAR-T);
* Renunţarea la limitarea teritorială a acordării îngrijirilor medicale la domiciliu şi a celor paliative, astfel încât pacientul să primească serviciile medicale la locaţia declarată, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă, având în vedere faptul că de multe ori pacienţii imobilizaţi la pat sunt nevoiţi să locuiască în perioada respectivă împreună cu rudele, într-un alt judeţ.
