Festivalul Național de Teatru găzduiește anul acesta, în premieră, un amplu modul educațional, structurat pe două paliere: spectacole și ateliere dedicate publicului tânăr și spectacole ale Școlilor de Teatru din țară, însoțite de o serie de workshop-uri ținute de artiști, critici și teoreticieni de teatru.
Precizările UNITER:
Despre creațiile teatrale și despre atelierele care au loc în școli, curatoarea Mihaela Michailov afirmă: „Un Festival Național de Teatru nu este doar o platformă de expunere a unor spectacole. Este și o platformă de educație, un cadru extins de exersare a empatiei, înțelegerii nuanțate a lumii în care trăim, reflecției și chestionării unor realități pe care artele performative ni le pot media în complexitatea lor. Prezența unor spectacole de teatru în școli și licee, prezența unor artiste și artiști în mijlocul celor care cresc astăzi inundați de un flux informațional continuu, conectați non-stop la o varietate de conținuturi și imagini, reprezintă un mod de interacțiune directă, generatoare de relații vii, de contexte de socializare care nasc întrebări noi. Educația prin artele performative este una dintre cele mai transformatoare forme de cunoaștere și de experimentare a unor situații de viață necunoscute, paradoxale, stimulative. Este laboratorul în care, prin imaginație, explorăm lumi necunoscute nouă, lumi posibile, lumi revelatoare. Timp de 5 zile, peste 900 de copii, adolescenți și adolescente se vor întâlni cu peste 50 de artiste și artiști, prin intermediul spectacolelor și atelierelor care au loc în școli și licee. Timp de 5 zile, arta devine un teritoriu al reflecției și explorării emoționale. Timp de 5 zile, prin artă se educă atașamentul față de povești eliberatoare”.
Spectacolele (cu circuit închis) care vor fi prezentate în 12 școli și licee din București, cu sprijinul Direcției de Cultură, Învățământ și Turism din Primăria Capitalei, sunt:
Zonă minată de Pamela Dürr, traducerea Ciprian Marinescu, o producție ARPAS în parteneriat cu Teatrul GONG, Sibiu (15+). Echipa artistică: Oana Bârzan, Mădălina Iagăr, Simona Țărănuș.
Jasna și Emina sunt prietene. Nu le-a păsat niciodată că una dintre ele provine dintr-o familie sârbă, iar cealaltă dintr-o familie bosniacă. În 1992, când izbucnește războiul în Iugoslavia, cele două fete sunt despărțite. Sarajevo e sub asediu, Belgrad încă e sigur. Cine evadează acolo e un dușman pentru croați și bosniaci. După o fugă care le pune în pericol viața, cele două prietene se reîntâlnesc în Germania. Poate prietenia lor să reziste?
Această piesă de teatru pentru săli de clasă are la bază interviuri cu supraviețuitori ai conflictelor sângeroase din Balcani din anii 90 și încearcă să familiarizeze publicul tânăr cu istoria recentă Europei.
Joi, 10 noiembrie, 12.00 și 13.20, Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu”
Tati e trăsnit de Paula Fünfeck, traducerea Elise Wilk, o producție ARPAS în parteneriat cu Teatrul Prichindel, Alba Iulia, (12+). Cu: Mădălin Costea și Iulian Costea. Regia: Claudia Machedon.
Biba are nouă ani și o problemă foarte mare. „Problema” are 43 de ani și se numește Malou. Malou e tatăl lui Biba și suferă de tulburare bipolară. E haotic, fericit, plin de energie, furios sau extrem de trist – iar aceste stări se pot schimba brusc pe parcursul a câtorva ore. În zilele lui proaste, nu reușește să se îmbrace singur. În acele zile, e un chin până și să încalțe o șosetă. În zilele lui bune, Malou se angrenează, plin de entuziasm, în activități pe care le regretă mai târziu. Iar Biba trebuie mereu să îl scoată din încurcături. Practic, ea joacă rolul de părinte, iar tatăl ei are nevoie de grijă și atenție ca un copil. O poveste în același timp comică și tristă, în care raporturile de autoritate sunt inversate într-un mod jucăuș, pentru a fi privite dintr-o altă perspectivă.
Miercuri, 9 noiembrie, 10.00, Școala Gimnazială nr. 96, 13.00, Școala Gimnazială nr. 20
Copilul care nu știa de ce merge la școală de Selma Dragoș, o producție MiniREACTOR, Cluj-Napoca (6+). Cu: Andreea Ajtai, Paula Seichei, Paul Tonca și Adonis Tanța. Regia: Selma Dragoș. Scenografia: Tomos Tünde. Muzica: Radu Dogaru. Coordonarea muzicală: Adonis Tanța.
Pentru Andrei, care începe școala alături de Matei și Sofia, în clasa unei învățătoare bune și blânde, școala e un mister. De ce trebuie să vină la școală? Doamna învățătoare cântă și se joacă cu elevii, dar nu pare să aibă răspunsuri prea multe. Părinții nemulțumiți fac o reclamație, iar Sinisterul îi trimite învățătoarei o pereche de ochelari magici, care o fac să nu mai vadă nimic bun în copii. Viața la școală și acasă devine din ce în ce mai grea pentru cei trei copii. Ce e de făcut?
Vineri, 11 noiembrie, 09.30, Școala Gimnazială „Tudor Arghezi”
AMORTALS de Bogdan Georgescu, regia Bogdan Georgescu, o producție O2G, București, (16+). Echipa artistică: Sabina Lazăr, Alice Monica Marinescu, Cabiria Morgenstern, Bogdan Balla, Alex Bălă, Paul Dunca, Irina Gâdiuță, Andra Tarara.
Tema de cercetare a spectacolului este cum crești ca persoană queer într-un oraș în care s-ar putea să fii una dintre puținele persoane queer și unde toată lumea cunoaște pe toată lumea. În etapa de documentare a proiectului s-a ținut la Colegiul „Unirea” din Turnu Măgurele un Atelier de Artă Activă, în perioada 7-11 februarie 2022. Atelierul a fost facilitat de regizorul și dramaturgul Bogdan Georgescu, împreună cu trainerii Alice Monica Marinescu, Irina Gâdiuță și Bogdan Balla. Pe durata atelierului, participanții și participantele interesați de teatru s-au familiarizat cu tehnici de teatru comunitar și documentar, au dat interviuri echipei artistice a proiectului despre realitățile adolescenților din orașul Turnu Măgurele și au participat la jocuri de improvizație pornind de la situații reale identificate în poveștile documentate.
Vineri, 11 noiembrie, 11.00, Centrul de Teatru Educațional Replika
Vi me som rom (Și eu sunt rom), Asociația Active Works, (15+). Echipa proiectului: Alex Horghidan, Alfredo Minea, Andrei Șerban, Irina Gâdiuță, Mădălina Brânduşe, Mișa Dumitriu, Raj Alexandru Udrea.
Spectacolul prezintă trei povești-în-poveste, trei unghiuri din care se poate vedea ce înseamnă să fii rom în România după 30 de ani de democrație. În Vi Me Som Rom e vorba mai ales de acei romi care nu par din prima sau care par, deși nu sunt. E vorba despre relațiile dintre ei și ne-romi, de pe băncile școlii până la maturitate, expunerea în fața celorlalți, asumare, autoacceptare și mândrie. Textul este bazat pe experiențe reale de viață, precum și pe o cercetare serioasă printre romi și/sau oameni implicați în promovarea egalității și dreptății sociale. Poveștile personale de discriminare, de frică, precum și mărturiile în fata rasismului stau la baza dezvoltării de instrumente educaționale pentru combaterea discriminării și rasismului și de stimulare a empatiei în rândul elevilor și nu numai. Astfel, proiectul este în același timp unul personal, cât și unul de creare de alianțe, de solidarități, de extindere a implicării în scoli și în rândul tinerilor.
Vineri, 11 noiembrie, 11.00, Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu”
Jurjac, text și regie: Daniel Chirilă; o producție PLATFORMA CULTURALĂ FRILENSĂR &
TEATRUL DE ANIMAȚIE ȚĂNDĂRICĂ București (15+). Cu: Paul Ovidiu Cosovanu, Tiberiu Enache, Alex Cătănoiu. Scenografia: Daniela Drăgulescu. Muzica: Paul Ovidiu Cosovanu, Tiberiu Enache, Alex Cătănoiu
Dragi ascultători, bună dimineața! Ascultați acum prima emisiune a zilei transmisă în benzile de unde scurte de 31, 41 și 49 de metri pe frecvențele de 9660, 7165 și respectiv 5985 kilohertzi. Suntem pe 19 august, ziua în care URSS lansează Sputnik 5 cu cățeii Belka și Strelka, 40 de șoareci, 2 șobolani și o varietate de plante la bord, cunoscută și ca ziua în care a fost inventat CD-ul. Anul 1881, anul în care un meteorit lovește pământul, la câțiva km de Odesa, Ucraina, anul în care România este proclamată regat, anul în care s-a născut Jurjac. Și de aici urmează o mică poveste cântată despre cine a fost, cine este și cine va fi acest Jurjac, micul mare geniu român cunoscut ca festival, stradă, compozitor și om de cultură. Îndeplinirea datoriei. În realizarea acestui lucru, se cuprind şi bunătatea şi loialitatea, cinstea, corectitudinea, exactitatea. Să ne facem cu toţii datoria şi lumea îşi va recăpăta sensul ei suprem.
Luni, 7 noiembrie, 12.00, Colegiul Național „Ion Neculce”
Magia ghicitorilor, concept: Cezar Vlad Popescu și Oliviu-Cristian Bughiu. O producție Teatrul Ion Creangă, București, (6 +). Cu: Cezar Vlad Popescu și Oliviu-Cristian Bughiu.
Două universuri diferite – lumea ghicitorilor și lumea trucurilor magice – se intersectează într-un punct,: acela al distracției. Rezultatul este un spectacol interactiv și educativ, în care giumbușlucurile alternează cu întrebări care ne hrănesc curiozitatea, ne antrenează logica și ne dezvoltă capacitatea de înțelegere. Pentru că dacă cei din public nu știu răspunsurile, cei doi maeștri amfitrioni de pe scenă, magicianul și ghicitorul, îi vor provoca să le descopere împreună!
Luni, 7 noiembrie, 10.00, Școala Gimnazială nr. 13
În timpurile noastre se mai poate vorbi despre iubire? după Ultimii martori de Svetlana Aleksievici și fragmente din scrierile lui Alain Besançon și Denis de Rougemont, Asociația VIS-À-VIS, București. Cu: Adriana Moca și Anda Saltelechi, (15+).
Nu putem împiedica dezastrele decât prin conștientizarea pericolului. De aceea, propunem o oră de istorie bazată pe un concept lectură pe două voci feminine, din romanul scriitoarei Svetlana Aleksievici, Ultimii martori – însoțit de fragmente din scrierile lui Alain Besançon și Denis de Rougemont, în cadrul secțiunii de educație prin cultură a FNT 2022.
Adriana Moca (actriță independentă) și Anda Saltelechi (actriță a Teatrului Odeon) vor citi în fața elevilor un text care va prilejui o dezbatere despre experiențele copiilor supraviețuitori ai celui de-al Doilea Război Mondial, despre modul în care se raportează un copil la Răul care bântuie încă lumea. Istoria se învață cel mai bine când e însoțită de emoție, de chipuri și voci pe care le poți vedea, când imaginația devine suport pentru idee, gând, cunoaștere.
Marți, 8 noiembrie, 13.30, Colegiul Național „Școala Centrală”
Atelierele care au loc în perioada 7-11 noiembrie în școli și licee din București sunt coordonate de George Cocoș (actor al Teatrului Luceafărul din Iași), Ana Crăciun Lambru (regizoare), Cosmin Manolescu (dansator, coregraf și mamager cultural) și Elise Wilk (dramaturgă).
Ana Crăciun Lambru va coordona un atelier de Teatru de Improvizație cu Păpuși și Obiecte, dedicat copiilor din clasele primare. În cadrul atelierului, lumea din jurul copiilor se transformă, se recompune și prinde viață. O perie obișnuită devine un arici, un abajur de lampă devine o balerină, o carte devine o pasăre.
Ana Crăciun Lambru este artist păpușar și regizoare de teatru. A urmat cursurile facultății de teatru din cadrul Universității de Teatru și Cinematografie „I.L. Caragiale” din București, Arta Teatrului de Păpuși, iar după terminarea programului de licență a continuat studiile de masterat, printr-o bursă Fulbright în Statele Unite în cadrul Puppet Arts Program – University of Connecticut, unde a absolvit cu diploma Master Of Fine Arts in Dramatic Arts (2016). Din anul 2016 a revenit în țară și a început să colaboreze cu teatre independente și teatre de stat din țară. Până în prezent a realizat regia artistică pentru 12 spectacole de succes, printre care: „Erus și Valea Generozității” la Opera Comică pentru Copii, „Iepurele Alb” la Teatrul de Artă București, „Stația Clovnilor” la Teatrul Luceafărul din Iași. În anul 2017 a fondat compania independentă de teatru de păpuși „Free Puppet Theatre”.
Zmeul sau ce este dansul contemporan – atelier de mișcare și zmeie condus de coregraful Cosmin Manolescu pentru elevii bucureșteni, dedicat adolescentelor și adolescenților din ciclul gimnazial.
Atelierul, este organizat sub forma unui cadru unic de introducere în dansul contemporan, care folosește jocul cu zmeie ca un instrument de descoperire a mișcării corpului și a fluidității dansului, dar și discuții și vizionări de filme. Timp de 2 ore, copiii se vor juca cu zmee de diferite forme și culori, unele aduse special din Japonia, vor participa la diverse exerciții de mișcare, improvizație ghidată și observare a corpului în relație cu mișcarea zmeului. Atelierul este deschis în egală măsură și profesorilor, care sunt bineveniți să participe la atelier de mișcare.
Cosmin Manolescu este coregraf, performer, curator și expert cultural, director artistic al companiei Paradis Serial/Fundația Gabriela Tudor și co-director AREAL – spațiu pentru dezvoltare coregrafică. Din 1997 a jucat un rol important în dezvoltarea dansului contemporan în România și în crearea Centrului Național al Dansului București. Spectacolele și proiectele sale au fost prezentate cu success la București, Cluj, Timișoara, Bacău, Paris, Lyon, Dublin, Porto, Lisabona, Amsterdam, Beirut, Riga, Seattle, New York etc. În perioada 2012-2015 a fost director artistic al spațiului-laborator ZonaD – studio Paradis Serial unde a realizat diferite ateliere, rezidențe și proiecte pentru publicul larg dar și pentru copiii și persoane cu deficiențe locomotorii. Este inițiator, membru co-fondator și co-director artistic al colectivului AREAL | spațiu pentru dezvoltare coregrafică pe care-l conduce împreună cu Alexandra Bălășoiu, Cristina Lilienfeld și Valentina De Piante (www.arealcolectiv.ro) cu care, din 2021, au realizat o serie de rezidențe educaționale în diferite școli din București, ateliere în formate neconvenționale dar și spectacolul În căutarea corpului pierdut, prezentat cu succes la București, Bacău și Timișoara.
Actorul George Cocoș va coordona un Atelier de Teatru care va fi bazat pe interacțiunea activă dintre participanți, urmărindu-se capacitatea de dezvoltare a lucrului în echipă prin mijloace teatrale. Atelierul este dedicat liceenilor și reprezintă și mijloc bun de antrenament și exersare a abilităților, pentru cei care au în vedere să urmeze cursurile Facultății de Teatru în viitor.
George Cocoș este actor profesionist. A absolvit Facultatea de Teatru din cadrul Universității Naționale de Arte George Enescu din Iași în anul 2012. Începând cu anul 2014, este angajat al Teatrului Pentru Copii și Tineret Luceafărul din Iași, unde a colaborat cu numeroși regizori, printre care Radu Nica, Oana Leahu, Ion Ciubotaru, Ana Crăciun Lambru, Bobi Pricop, Konrad Dworakovski, Aurelian Bălăiță. În același timp este și trainer autorizat ANC, organizând ateliere de dezvoltare personală și team-work prin teatru, pentru adolescenți și tineri. De asemenea, începând cu anul 2018, publică mai multe piese de teatru pentru copii și adolescenți pe LiterNet, mai multe dintre ele fiind deja montate în Iași, Piatra Neamț sau Sibiu.
Elise Wilk va coordona atelierul de dramaturgie Să construim un personaj, dedicat liceenilor și liceenelor. Se propun două situații, din care credeți că ar putea rezulta mai ușor o piesă de teatru?
- Îți iei ghiozdanul, mergi spre ușă, ieși din casă, treci strada, ai ajuns la școală.
- Îți iei ghiozdanul, mergi spre ușă, ieși din casă, deodată în fața ta apare un dragon.
Aproape în toate textele dramatice e vorba despre cineva care e împiedicat să-și ducă până la capăt planurile. Foarte des autorii pornesc de la un personaj atunci când scriu o piesă de teatru. De aceea, la atelierul de dramaturgie vom construi un personaj de la zero. Îi vom inventa o biografie, îi vom afla cele mai ascunse secrete și vom încerca să răspundem la toate întrebările posibile legate de el, cu ajutorul unor exerciții. Apoi îl vom pune într-o situație limită. Din care va trebui să iasă.
Elise Wilk este dramaturg, jurnalist și traducător de teatru. În 2008, s-a numărat printre câştigătorii concursului dramAcum5 cu primul ei text de teatru, „S-a întâmplat într-o joi”. De atunci, textele ei sunt montate în numeroase teatre din România şi din străinătate, fiind traduse până acum în 13 limbi. A câștigat Premiul Ambasadei Irlandei pentru cel mai bun text montat în stagiunea 2012-2013 (Pisica verde), Concursul Naţional de Dramaturgie organizat de Teatrul Național Timișoara (2015, Avioane de hârtie) și Concursul de dramaturgie-monodramă organizat de Teatrul George Bacovia din Bacău (2017, Crocodil). O parte din textele ei au fost adaptate pentru radio. În 2017 și 2018, spectacolul cu piesa Exploziv, o producție a Teatrului Național Radiofonic, a fost marele câștigător la competiții de pe trei continente, obținând Marele Premiu Asia–Pacific Broadcasting Union 2017, Premiul Grand Prix Marulic 2018 și Medalia de Aur la New York Festivals 2018. A participat în programe internaționale ca Forumul Tinerilor Autori Europeni din cadrul Bienalei de Teatru de la Wiesbaden, Germania (2014), Hot Ink la Teatrul Lark din New York (2015), Fabulamundi. Playwriting Europe (2013-2020) și GalataPerform Istanbul (2021). Este doctor în Teatru și Artele Spectacolului, iar din 2021 predă cursuri de scriere dramatică la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș.
