Strategia națională de vaccinare a fost lansată în dezbatere publică, în condițiile în care rujeola este boala cea mai la risc de a dezvolta epidemie, potrivit lui Gindrovel Dumitra, membru în Comitetul Naţional de Vaccinologie.
Documentul prevede o rată de acoperire vaccinală de 95%, până în anul 2030, iar medicii de familie trebuie să se implice în campania de popularizare, în condițiile în care gradul de vaccinare este modest.
În programul național de vaccinare sunt incluse seruri de imunizare pentru 14 boli infecțioase considerate priorități pentru sănătatea publică: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă , rujeola, rubeola, oreionul, hepatita tip B, tuberculoza, infecția cu HPV, gripa și SARS-CoV-2.
Gindrovel Dumitra, membru în Comitetul Naţional de Vaccinologie: “Boala care este cea mai la risc de a dezvolta epidemie în viitorul apropiat este rujeola. După ea vine și rubeola, putem să discutăm de o situație aproximativ asemănătoare în cazul tusei convulsive. De ce avem nevoie de 90-95 %. Există unele boli care au o rată de transmisibilitate foarte crescută. Aici vorbim despre anumite boli infecto-contagioase care sunt prevenibile prin vaccinare – rujeola, rubeola, tusea convulsivă. Pentru aceste boli este nevoie să asigurăm o acoperire vaccinală de 95 la sută pentru o generație, astfel încât să împiedicăm apariția în comunitate a unor persoane care nu sunt vaccinate și care pe măsură ce se acumulează pot crea o masă critică astfel încât o epidemie care se transmite ușor, să se transmită în populație.”
Însă Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti Ilfov, acuză că situația actuală este generată de autorități: „În fiecare lună există o problemă – nu sunt contractele gata, nu sunt dozele disponibile, transportul nu este asigurat la cabinete, așa cum ar trebui. Există refuzuri, mai multe ca înainte de pandemie, mai multe ca înainte de 2008, pentru că în momentul în care s-au rostogolit campanii făcute cu deficiențe în România în ceea ce privește comunicarea față de vaccinare, pacienții au început să adere la mișcări de anti-vaccin.”
Documentul prevede şi modul în care se vă asigura stocul de vaccinuri, problemă cu care România s-a tot confruntat în ultimii ani.
Strategia naţională de vaccinare va permite și verificarea populației insuficient vaccinate. Medicii de familie trebuie să fie instruiți pentru a motiva persoanele cu riscuri să se imunizeze.
Vor urma campanii pentru promovarea vaccinării HPV compensată şi pentru femei până la 45 de ani, cât și pentru băieți până la 18 ani.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: “Probabil luna septembrie, septembrie-octombrie va deveni operațională, pentru că nu e vorba doar de vaccinul HPV, e vorba și de alte tipuri de vaccinuri de interes pentru public, cum e vaccinul gripal sau vaccinuri pentru pacienții cu boli cronice. E o schimbare și aici totală de sistem. Știți bine că… În primul rând, că nu era niciun sistem pentru pacienții cu boli cronice, își cumpărau vaccinurile.”
Potrivit Notei de fundamentare, sunt preconizate următoarele rezultate, până în anul 2030:
- o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare;
- o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul viețîi la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare;
- creșterea cererii/acceptanței peantru vaccinare a populației;
- menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică;
- menținerea statutului de țară care a eliminat poliomielita;
- eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemice;
- prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital.
